Versuri corectate și adnotate
Manije apoi se-ntoarse la-nchisoare alergândşi la sân strângându-şi calda pasăre ce i s-a dat,o ducea-nfăşurată într-o pânză de ştergar.De la sân, fierbinte încă, i-o întinse lui Bijan.Tânărul privi la ceea ce primi, şi se uimi;o strigă din întuneric pe iubita lui cu chipcum e Soarele, şi-i zise: „O, prietenă a mea,unde ai găsit merinde-atât de … Citește mai mult
Şahinşahul lumii scrise un răvaș la cei doi șahi,unul de la Soare-Apune, altul de pe la Kitai.Pe-a scrisorii frunte puse-o rugă spre Cel vecinic viu.Zise el: „Aceste rânduri fie să dea bunul sfatcelor doi sori preaputernici, celor doi mari înțelepți,doi viteji, doi șahi ai lumii, doi stăpânitori de tron:în Kitai și-n Soare-Apune, de la cel … Citește mai mult
Bijan se-narmă să plece; strânse cingătoarea saşi pe cap îşi puse coiful; şi cu sine îl luăşi pe Gurguin ce-i fiul lui Milad, drept ajutordeopotrivă de puternic şi cutezător ca el.De la curte, cu gheparzii şi cu şoimii se porni,să vâneze-n calea-i lungă; ca un elefant pornispumegând şi pretutindeni tăie capete de zorla coluni Şi … Citește mai mult
S-ascultăm acum și lupta dintre Sohrab și Rostam;ți-ai plecat, tăcut, urechea și la alte povestiri;pleacă-ți-o și la aceasta. Plină e de-amarnic plâns,biata-ți inimă plăpândă pe Rostam s-o mânie.Dacă vine vântul rece, vântul prăvălind pe joso naramză mai nainte de-a se pârgui pe ram,spune-vom de vânt că drept e, sau nedrept e, bun sau rău?Dacă moartea … Citește mai mult
Când aceste vorbe aspre-i răsunară în urechi,Sohrab își întoarse capul nezicând nimic, uimitde ciudata-i cuvântare; apoi de pe-naltu-i calpe Hedjir lovi năprasnic cu un pumn și-l doborîla pământ și se întoarse în lăcașu-i. Chibzuiîndelung făcându-și multe pregătiri pentru izbiri.Cingătoarea și-o încinse strâns pe trupu-i îndârjit,grea, coroana lui de aur de pe cap și-o scoase și,vesel, … Citește mai mult
E sfârșită și povestea lui Esfandiar; a fostscoasă din ce povestiră oameni vrednici de crezut.Vreau să zugrăvesc în stihuri și sfârșitul lui Rostamdupă-un hronic care spune despre neamu-i de viteji.Fost-a un bătrân pe nume Azadeh Serv, ce ședeaîn cetatea Merv, și-anume la Ahmed fiul lui Sahl;el avea prețiosul hronic unde-n file se-odihneauchipuri și icoane sfinte … Citește mai mult
Fereidun își ațintise ochii amândoi pe drum;toată oastea și coroana suspinaseră-ndelungpentru a-l vedea acasă pe Iradj. Când la sorocse va-ntoarce, cum primi-va tatăl crâncenul omor?Pregătise pentru fiu-i tronul de turcoaze-arzând,și coroana i-o-ncrustase-n nestemate fel-de-fel.Poruncise să se iasă întru-ntâmpinarea lui,cu vin roșu în pocale, cu cântări și muzicanți,și se-mpodobi în cinstea-i cel mai vrednic elefant;se găti … Citește mai mult
Într-o bună zi el, şahul Mihrab, se sculă din pat,ieşind dis-de-dimineaţă din seraiul său măreţ.Merse drept către seraiul minunatelor femeişi zări în larga sală doi sori vii: una eraRudabe cu mândră faţă, cealaltă era Sindokhtgingaşă şi temătoare. O grădină în aprilîţi părea seraiu-acela cu miresme şi culorişi icoane zugrăvite-n fel şi chip. Mihrab se-opri,şi privi … Citește mai mult
Pe cel câmp de bătălie, Sohrab prinse un gerid,cu uimire amintindu-și de ce i-a spus maică-sa.Strâmt și-aleseră ei locul, și-ncepură a-și zvârliunu-ntr-altul suliți scurte. Când la suliți n-au rămasnici inele și nici vârfuri, își întoarseră-amândoifrâu-n stânga, și cu spade indiene s-au izbitunul pe-altul de țâșniră fulgerele din oțel.Spade li se rup în două din izbire, … Citește mai mult
Nouă luni dacă trecură peste fata de-mpărat,un copil aduse-n lume: viu Crai-Nou strălucitor.Ai fi zis că este însuşi Rostam, trup-de-elefant,ori Sam, leul, ori Nariman. Gura mică-i surâdea,chipu-i strălucea; de-aceea maică-sa i-a zis Sohrab.Nici o lună nu-mplinise fătul şi-ți părea de-un an,lat era în piept ca tatăl lui, Rostam, fecior lui Zal.Nici trei ani n-avea când … Citește mai mult