Versuri corectate și adnotate
Te-am cunoscut pentru totdeauna și ai fost mereu bătrân,moale doamnă albă a inimii mele. Cu siguranță că te-ai certateu pentru că stau târziu, citesc scrisorile tale,ca și cum aceste mărci poștale străine ar fi fost destinate pentru mine.Le-ai postat mai întâi la Londra, purtând blănuriși o rochie nouă în iarna de optsprezece și nouăzeci.Am citit … Citește mai mult
Scrisoare.Îți ziceam că e minciunăCând spuneai că eu ți-s dragă,Că ești un împușcă-n lună,Drac ce apa o-ncheagă.Și că n-aș putea vreodatăNici a te iubi, nici crede,C-a mea inimă juratăNici n-aude, nici nu vede.Siretenii de muiereCa să-ncerc a ta iubire..Dar tu trist și-n tăcereAi plecat plin de mâhnire.Haide, vino, fii cuminte,Dac-ai fost împușcă-n lună,Eu am fost, … Citește mai mult
Sunt într-o cușcă, cutia care a fost a noastră,plin de cămăși albe și verde de salată,frigiderul lovind bătăile noastre delicioase,și am purtat filme în ochii mei,și purtați ouă în tunel,și am jucat foi, foi, foitoată ziua, chiar și în cadă ca niște nebuni.Dar astăzi am așezat patulși fumul îmi umple camera,este destul de fierbinte pentru … Citește mai mult
Scrisoarea.De-ai ști, iubite, cât de multMi-i dor ca glasul tău s-ascult,Ai veni pe-aripi de vântȘi mi-ai spune un cuvânt.Vorba fie rea sau bunăAm vorbi-o împreună,M-ai vedea, te-aș privi,Vorbele s-ar înmulți.Tu mi-ai spune una mie,Eu ți-aș spune multe țieFară de rost și chibzuireÎnsă toate de iubire.Vino dar pe-aripi de vânt,Vin de-mi spune un cuvânt,Că mi-i dor … Citește mai mult
Tu, scrisoarea nu-mi arde, zglobiu,Până la capăt citește-o, cuminte.Nu mai vreau neștiută să fiuȘi străină în calea-ți, iubite.Nu privi așa crunt și cu vină,Sunt iubită și sunt a ta.Păstoriță nu sunt, nici regină,Poate, călugăriță cândva.Acum port rochie cenușie,Am pantofi fără toc, ce mi-i?Dar la fel, ca-n strânsoarea-ți mlădie, −Frică port în ochi mari și pustii.Tu … Citește mai mult
[Praetor]:Dacă citești această scrisoare, înseamnă că m-am dus,Înseamnă că am văzut ultimul apus de soare,Știu că te doare, dar nu mai plânge,De aici de sus îți văd lacrimile de sânge,Încearcă, încearcă…Încearcă să-nțelegi, nu există legi împotriva sorțiiCare din când în când aruncă pe cineva în ghearele morții…Deci… a trebuit să plec, știu, înghiți în sec … Citește mai mult
Versurile cântecului „Scrisoare” de pe albumul „Visez de-nnebunesc” 2011.Sfârșitul lumii se-apropieE doar o chestiune de timp,iar viața noastră e o copiea unui sincer nimic.Însă eu vreau să-ți spunPe cuvânt de nebunTe iubesc la fel ca atuncicând visam împreunăSub o rază de lunăȘi eram nemuritori.Mă-ncearcă sărutul din carteȘi vraja pe care o simtLumina e tot mai … Citește mai mult
E mult de când nu-ți mai scriem,Aproape anul. Dar nu știiCă niciodată nu se uită,Acei ce s-au iubit copii?Ce repede trecură anii! …Când te gândești, parcă fu ieriȘi totuși, câte ierni grozave,S-au scurs de-atuncea, câte veri! ….Pe-aici tot câmpu-i plin de viațăȘi de parfumul lui te-mbeți,Iar oamenii din satul nostruSunt atât de veseli și glumeți,Căci … Citește mai mult
Și, dintr-o dată, simt că mi-ar plăceaSă-mi scrii pe întuneric o scrisoare,Așa cum te-ndoiesti, în umbra mea,De tine și de noi, de fiecare.Nehotărâtă ești și nici nu aiPe nimeni să-ți răspundă care-i drumul,Și-n vâlmasagul tău de iad și rai,Te face și mai luminoasă fumul.Și, dintr-odată, cred că aș voiSă-ți dau deoparte fiecare haină,Chiar tu, nefericito, … Citește mai mult
Dragul mamei, mă-ntreb, aşa-ntr-o doară, de ce te-am făcutCa să te căznească din sărin tot ce pe oamenii noştri i-o durut,Să plângi, ca un prunc, lângă glesna fiecărui insŞi să sângerezi, dragul mamei cu fiecare-nvins?Aud că ești poet şi lotru te sfarmi şi aduniTristețea stog din vrajbe, din curpeni şi aluni,Că mori cu fiecare slovă … Citește mai mult