Scrisoarea.
De-ai ști, iubite, cât de mult
Mi-i dor ca glasul tău s-ascult,
Ai veni pe-aripi de vânt
Și mi-ai spune un cuvânt.
Vorba fie rea sau bună
Am vorbi-o împreună,
M-ai vedea, te-aș privi,
Vorbele s-ar înmulți.
Tu mi-ai spune una mie,
Eu ți-aș spune multe ție
Fară de rost și chibzuire
Însă toate de iubire.
Vino dar pe-aripi de vânt,
Vin de-mi spune un cuvânt,
Că mi-i dor atât de mult
Glasul tău să-l mai ascult.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund al naratorului pentru persoana iubită și dorința de a auzi vocea acesteia. Se pune accent pe importanța comunicării și pe faptul că orice cuvânt, bun sau rău, ar fi binevenit, atâta timp cât vine din iubire.
