Christian W Schenk – Dorința Sfintelor Cuvinte

Atât cât se găsesc cuvinteÎn firea lucrurilor toate,Poetul vine și socoateCare sunt bune de veșminte.Le scotocește, cele sfinteDin zăcăminte rare scoateAtât cât se găsesc cuvinteÎn firea lucrurilor toate.Le apără ca un părinteDe cele pline de păcateDin gura altora plecateȘi le îndeamnă să ne-alinteAtât cât se găsesc cuvinte…

Colinde – Colindul Cerbului

Tună cerbu-n mandru-n codruNime-n lume nu-l vedeareAșa bine că-mi intrareNuma’ Patru arcaș marePe cerb el ca mi-l vedeare.Patru dete-a săgeataCerbul către el grăia:– Petre nu mă săgetaCă eu sunt închipuireEu nu sunt ce par a fireIo-s Ioan, Sfântul IoanIo-s Ioan cel năzdrăvanPe pământ am venit euSă scap oamenii de rău.

Colinde – Plecat-Au

Plecat-au ceata de voiniciPe cai pogănici,C-un colac de grâu,C-o ploscă de vin.Din colac tăiară,Din ploscă-nchinară,Din gură-ntrebară:„Nu mi-ați, voi, văzut-aFiul meu cel sfânt-u?”„Și de L-am văzut-u,Nu L-am cunoscut-u!”„Lesne de-a cunoaște:Fetișoara Lui,Spuma laptelui;Ochisorii Lui,Mura câmpului.

Sabestari – Grădina Tainei XII

OCHII ȘI GURA.Vezi, ochii Lui ne-iscă bețiile și dorul.De pe-a Lui buză vieții pornit-u-i-a izvorul.Când ochii Lui în inimi stârnesc tristeți și chin,pe-un suflet bolnav gura-l îl vindecă deplin.Când ochii Lui spre lume privirea nu și-o-ndreaptă,cuvântul Lui e harul ce oamenii-l așteaptă.Privirea ce-o aruncă-i momeala din capcane.Sunt colțurile gurii-ale crâșmelor cotloane.C-o singură-ncruntare, El lumea o … Citește mai mult

Coma – Coboară-Mă-n Rai

Sorții-mi cântăÎntre tine și pământSorții-mi cântăÎntre tine și pământ.Lipește-mă de jurământConsumă-mi teama și atâtCinstește-mi liniștea-n cuvântȘi fii azi demonul meu blând.Sorții-mi cântăÎntre tine și pământSorții-mi cântăÎntre tine și pământ.Coboară-mă-n rai[Găsește-mi loc printre umbre]Coboară-mă-n rai[Gândește-mi cântec de nai]Coboară-mă-n rai[Alungă-mi tot de pe frunte]Coboară-mă-n rai[Din ochii tăi, varsă-mă-n rai].Lipește-mi noaptea de cuvântTranspiră-mi trupul și atâtComplică-mi îngerii-n desfrâuSă-mi … Citește mai mult

Simion Felix Martian – Tăcuta Lume

Se tace îndârjit, abrupt, rapace,Conspirativ se tace-n cârdășie,Pe un pământ bolnav de limbuțieDe Dumnezeu tot mai vârtos.. se tace!.Cancanuri colorate viu, vivace,Absorb atenții măsluind lumină,Iar viața însăși este clandestinăCând de Cristos și jertfa Lui.. se tace!.Se scrie încordat, febril, tenace,Despre mondenități sau vernisaje,De flecăreli alimentând miraje,Dar despre mântuire doar.. se tace!.De ton trezite gamele buimaceSe-nflăcărază-n … Citește mai mult

Simion Felix Martian – Scriu și Mă-nchin

N-am scris de mult și simt că mă apasăÎn piept nescrierea ca o apnee,Vreau să respir prin fiece idee,Prin orice gând eliberat de-angoasă.În albul filei însetat mă dăruiLăsând în urmă despletite bezne,Și, în cuvinte-nfipt până la glezne,La croșetarea lor pe filă stărui.Culori mă năpădesc, în cavalcade,Și muzica se țese din culoare,Când oiştea o trag la … Citește mai mult

Cezar Ivanescu – La Nymphette

Trup alb de fată care vei muriSuflet care n-a gustat știința morțiiCa pe o bazilicăViermii te vor ocoli:Nu-ți va fi luat decât părulCare-ți acoperă capul și sexulSpre a rămâne unică-n perfecțiuneÎn pământ, sâmbure viu și albAl unui rod întunecat:Pentru tine nu va fi moartea.Or, numai oamenii cu mâna de varicePlug vor implanta să iasă bobul … Citește mai mult

Menelaos Ludemis – Vizibili și Invizibili

Duomo, San-Petro, Notre-Dame,Imense edificii ale zeilor,Catedrale ciclopice. Piramidepentru faraonii creștini.Dar de ce? De ce astfel de clădiri asemenea haosului?Răspunsul vine zguduitor:„Și unde, nesăbuiților,Unde ați fi vrut să găzduimzei atât de uriași?”O liniște de mormânt se-așterne.„În inimă!” a strigat un visător.N-a convins pe nimeni.Când oamenii se ceartăpentru existența cuivaÎnseamnă că acest „cineva” existăȘi prin urmare trebuie … Citește mai mult