În versurile
care mi s-au dat
în dar,
de la instanțele-nhămate
la birja psalmilor
cu cifre de-alfabet,
ascunse în cezuri
stăteau bastarzii
acumulați de timpul petrecut
la marginile colilor de drum -.
Și mai stăteau acolo
botnițe de pauze
schițând
portretul ce-aș fi devenit
continuând
să-mi tac golul de cai
nebiciuiți
în inima clepsidrei.
Noi
am învins prin colectivul sacru
pierzând un Dumnezeu
trecut în grota sutelor de versuri
nerecitite-n
spații,
dar în timp –
O, spațiu greu,
tu timp grăbit!
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea de victorie obținută printr-un efort colectiv, dar cu prețul pierderii unei credințe sau a unui ideal. Versurile reflectă asupra timpului, a cuvintelor și a spațiului, sugerând o luptă interioară și o căutare a sensului.