Bucătăriile se văd din cer
mai bine decât oamenii de seamă,
prinzi îngerul în gamela ta cu zeamă
nedetectat de radarul de fier,
întâi precum o pată de untură
apoi întregul sclipăt te-a orbit,
duci Duhul Sfânt cu lingura la gură
de-ți cântă mațul de mitropolit,
mațul tău lung și galeș de mătase
prin care azi vorbiși și tu cu El,
suflet purtând o răniță cu oase
aici, pe buza gropii, la apel.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema spiritualității și a morții, sugerând o legătură între viața cotidiană și sacru. Versurile evocă imagini puternice, juxtapunând elemente lumești cu cele divine, reflectând asupra condiției umane și a căutării sensului.