Versuri corectate și adnotate
O roză-i toate la un loc,rămânând ea, – vocabular pur;cu singur textul echivoc,al lucrurilor împrejur.Cum, fără ea, să mai dăm glasunor idile cu meandreși întreruperilor tandreîn ne’ntreruptul bun rămas.O roză.. – 148.O roză-i toate la un loc,rămânând ea, – vocabular pur;cu singur textul echivoc,al lucrurilor împrejur.Cum, fără ea, să mai dăm glasunor idile cu meandreși … Citește mai mult
Bogatul miez al rozei sângeriiE bogăţia fiinţei tale vii.Lasă-ţi, ca roza, inima-nvoltată.Nu te închide, neînduplecată,În tine. Înfloreşte-n joc, în cântŞi dragostea aşteaptă fremătând.Să nu fii rozei aspră păzitoare:Te-ar arde înfocata ei splendoare.
Un trântor c-o trăsurăÎn roză a intrat –Minutele trecură –Trăsura n-a plecat –Simţind roza îndemnulTăcută l-a primit,Şi n-a ascuns polenulCând el s-a lăcomit –Apoi, când a fost cazul,Grăbit el a zburat –Ea şi-a pierdut extazul,Şi-atunci s-a ruşinat.
Când briza dimineții desface-a rozei hainăȘoptindu-i: ”Toporașul s-a desfăcut în luncă” –Demn să trăiască-i numai cel ce contemplă-n tainăIubita care doarme, bea cupa și-o aruncă.
Dulce-i pe obrajii rozei adierea-n primăvară,dulci sunt ochilor verdeața și obrajii cei de pară!Orice-mi spui de ieri îmi face inima în piept amară.Veselă, să uiți de-aseară, dulce-i numai astă-seară!
În juru-acestei roze plutește-o fină boare.E-un nimb fragil de ceață? Vrej de parfum e oare?Un rest din vălul nopții e părul tău de maur?Trezește-te, căci zorii în cupe toarnă aur.
Lumea n-a crescut la sânu-i nici o roză din țărână,până când n-a sfărâmat-o, risipind-o în țărână.Dacă norul, ca o mare-ar smulge norii de țărânăpururi ar ploua cu sânge de la dușii în țărână.
Când vioreaua-n haină de ametist apareIar roza la suflarea zefirului se-nvoaltă,Bea vin c-un trup alături, sculptat de-o fină daltăȘi sparge apoi cupa cuprins de încântare!
Și roză și crin, porumbiță și soare,Iubit-am în dragoste desfătătoare.Acuma o fată mi-e singură-aleasă,Frumoasă, duioasă, sfioasă mireasă.Ea știe-ale dragostei limpezi izvoare,Ea-i roză și crin, porumbiță și soare.
O roză încă nimeni nu te-a văzut la față,și, iată, deja numeri zeci de adoratori.Deși ești încă-n mugur, culoarea-ți ne răsfațăși-a ta mireasmă-mbată mii de privighetori.În drum spre a ta casă, ce mult m-a minunatcâți pelerini cu grabă veneau la-ntâmpinat.Eu sunt însă departe de chipul tău ceresc.De el se-ncântă alții. Dar tot nădăjduiesc.În patria iubirii … Citește mai mult