Și roză și crin, porumbiță și soare,
Iubit-am în dragoste desfătătoare.
Acuma o fată mi-e singură-aleasă,
Frumoasă, duioasă, sfioasă mireasă.
Ea știe-ale dragostei limpezi izvoare,
Ea-i roză și crin, porumbiță și soare.
Sensul versurilor
Piesa celebrează dragostea pură și idealizată, comparând persoana iubită cu elemente ale naturii precum trandafirul, crinul, porumbița și soarele. Este o declarație de admirație și afecțiune profundă față de o femeie văzută ca întruchiparea frumuseții și a purității.