Versuri corectate și adnotate
Se naște din priviri, acolo sus,întruna chipul unei lumi, de preț.Doar uneori, pe-ascuns, un lucru-n plusvenind, se-așază lângă el, răzleț.Când el străbate chipu-acesta jos,dar altfel de cum în este, nu-i inclusși nu-i gonit, ca-n șovăieli supus,realitatea dându-și-o prinos.Acestui chip din care, în uitare,puțin păstrează, implorând aproape,și-aproape-nțelegând, lăsând să-i scapeadâncul înțeles: căci el dispare.
Întâi ți se dă corpul doar ție cu chiriepână pricepi că-s sute de locatari în el.Penibil ca o gloabă ce intră-n fierăriec-ar vrea dintr-o potcoavă să-și toarne un inelo să te joci o viață de-a butlerul cu lordulce-ți hăituiește vulpea pitită sub buric,te duci la spițerie că te trimite cordulsă-i iei anticolivă și prafuri antidric,o … Citește mai mult
Iubitule, prin catifeaua mâinilor mărunte,Îți aud tăcerea gândurilor de sub tâmple,Tăcerile dureroase și crunte,Efigii în argintul de pe frunte.Iubitule, mă apropii de durerea singurătății tale,Ca de un altar cu potire de jale,Cu evanghelii de uimire,Cu tot ce este deznădejde în iubire,Cu tot efemerul surâs al unei amăgiri,Când în amurguri de extaz ne ceream fericiri.Fericirile care … Citește mai mult
Stele parcă sunt pe lângă tineși ce este, bucuros tu iei,căci tu miez de cornalină binenu poți prinde-acestor scarabei.Fără spațiul, care doar ți-aratăcrustele, pe sânge tu să-l porți;mai apropiat și blând vreodatăel n-a fost. Pe-acești gândaci, ca morți,de milenii se-odihnește-afarănedorit de nimeni și solid;și sub legănata lui povară,ațipind, gândacii-n ei se-nchid.
Lingură.O lingură vechemușcată,linsă și curățată.Se uită la tine,țintindu-tecu ochii săi diabolici,în timp ce tu te aplecipeste blidul de supăde pe masă,pentru a te asigurao dată în pluscă nu mai e nimic.GeorgeP
Nu a murit cu tine și trecutul.E lângă mine viu, nemuritor.Îl țin pe brațe, îl dezmierd cu șoaptaDin rare bucurii ce-adânc mă dor.Nici mângâierile n-au mers cu tine,Sunt pe obrazul meu, pe ochi, pe mâini.Oftatul tău, surâsul blând și plânsul,Pe-al meu prezent sunt aprigii stăpâni.Nu! n-a murit cu tine și trecutul!Îl port pe brațe ca … Citește mai mult
Tac și ei, căci zidurile toatesmulse sunt din simțurile lor,și vin ore-n care se mai poatesă-i pricepi, și-apun ușor.Noaptea-ades, când spre ferești se-ndreaptă:toate brusc mai blânde par.Ei cu mâinile-n concret așteaptă,și e-naltă inima și dreaptă,ca de rugă, și privirea, clar,cade în grădina nesperatăși rănită-ades, spre liniști line,ce-n reflexul lumilor străinecrește și nu piere niciodată.
Din Raiul cel luminosA plecat astăzi HristosÎnconjurat de îngerașiCa să-și caute lăcaș.Soare, lună, mii de stele,Strălucesc mai cu putereToate-n lume au săltatDe Domnul când au aflat.Numai omul păcătosLe-a făcut toate pe dosEl ușa a încuiat,Sălaș Domnului n-a dat.Iară noi astăzi venim,Oameni buni, să vă vestimCă astăzi ni s-a născutDomnul nost’ pe-acest pământ.
Nimeni nu va fi-n cămară,Decât înserarea. PoateÎncă iarna cu-ntristareaDin perdelele lăsate.Încă fulgii cu noianulÎnălbirii lor sublime,Încă streaşina, troianul,Iar cu-acestea încă Nimeni.Iar pustiu să-mi viscoleascăFirea mea. Din lac să chemeIernile ce-or să-mi albeascăChipul meu din altă vreme.Spini de gheaţă să-mi înfigăAnii, când mi-or fi la vamă,Sobele să-şi mânce frigulStivuit până la geamuri.Dar în clipele acestea,Stârnind tremur … Citește mai mult
Economic slab,apocaliptic tare.Cuvântul își acordăun timp de liniște. Vroiasă repicteze zgomotul vacarmuluicare bloca fondul și forma,dar amenințările nu erau atâtde negre cât forma.Nu s-a putut găsi în concluzienici un răspuns tăcerii fără fond,nici un viitor actde vacarm fără formă.Declarația sa elipticădin această seară:n-a scos nici un cuvânt.