Versuri corectate și adnotate
Era poet în suflet, era artistul june,Şi creator penelul-i; în contemplarea saTrăsurile-ţi divine, în marea-i pasiuneVoind să le imite, un angel copia.Şi a făcut un angel în toată-a lui candoare,O vergine cerească, femeia-serafim,Şi-a pus umana artă şi zelul şi ardoareSă reproducă fapta Artistului sublim.Ci unde e scânteia din blânda-ţi căutare?Şi unde e seninul din ochii-ţi … Citește mai mult
Luminătoarea boltă a frunții se aratăDin părul corb – ca luna din zarea înnoptatăObrajii – două fețe de măr din paradis;Ochi vineți, fără țărmuri, ca mările din vis,Sprâncenele arcate – săgetătoare gene,Surâsul – zori de ziuă ivindu-se alene.Nahabed Kuceak – Cele mai frumoase poezii
Părul tău negru ca un cărbuneAlbul al stelelor pe cer îl spuneIar tu iubita mea, ce minuneȘi atât de alt fel de a fi
Portret.Primejdiosul zâmbet sombrat în castitate,Mișcările prudente și umerii păgâni,Amețitoarea noapte a șoaptei depărtateȘi șarpele virtuții curbându-se-ntre sâni.Nicolae Labiș – DESCRIEREA CHIPURILOR
Mă uit la el şi-l mai ascult.Face nimic dar vrea tot mult.Intenţii câteodată potrivite.Aprobă, se codeşte şi admite.Şi bun la suflet ca un miel,Ar trebui şi-o minte-n el.Şi nu e niciodată mai fudul,Nici mai puţin, nici mai destul.17 Octombrie 1966
Aflând și ei odată de om și de poetSe-nghesuie cu dalta să-i facă un portret.Vedeți-vă de treabă, nu-i dreptul nimănuiaCă i-a cioplit Ceahlăul portretul și statuia.
Aramă grea ca vinul – părul,sprâncenele ușor piezișe,o cută, vertical pe frunte,vădind trecutul de restriște.Umeri mărunți, suflet de varăîn bluza verde-albăstrie,ce sub solarele incendiia devenit stins-cenușie.Ținut e totul sub surdină,inelul doar clipește cândfrămânți atâtea-n încăpereaunei simțiri și-a unui gând.Îți zboară-n mână porumbelul,ți se supune duh și-argilă.Culorile îți stau în slujbă,carmin și scrum de clorofilă.Și mie-mi … Citește mai mult
Eram mic. De două palme eramîmi spune mama acum,plângând căutam spre sânul cu lapte.Eram țânc. De-o șchioapă eram,vântul și ploaia mi se-ngânauîn jocurile tandre.Sunt mare. Un brad crește sub hainele mele,și mama îmi spune acumcă tot n-am înțeles tainele vremii.
Schița aceasta simplă, făcută cu creionul,îi seamănă, firește.Mâzgălită în grabă, pe puntea unui vas,într-o după-amiază de vis,cu Marea Ioniană jur-împrejurul nostru.Îi seamănă, firește. Dar parcă mai frumos mi-l amintesc.Era senzual până la-mpătimireși asta dintr-o privire se citea pe chipul lui.Mai frumos parcă îmi pare acum,când sufletu-mi îl cheamă de dincolo de Timp.De dincolo de Timp. … Citește mai mult
A terminat tabloulieri, cam pe la amiază.Acum îl privește, atent.Bărbatul pictat are o hainăneprinsă-n nasturi,gri închis, fără să poartenici vestă, nici cravată.Cămașa, roz,e deschisă la piept,să se zăreascăceva din frumusețea torsului,gâtului său.În partea dreaptă, frunteaaproape-n întregimee acoperită cu o masă de păr,frumosu-i păr(cum e pieptănătura la modăanu-acesta).Se vede foarte bineexpresia senzualăce-artistul a surprinscând ochii i-a … Citește mai mult