Ion Caraion - Îmblânzitorul de Stihhii
El desfăcu lădița cu țipete și le dădu drumul / prin odaie ca la niște … →
El desfăcu lădița cu țipete și le dădu drumul / prin odaie ca la niște … →
Vin prea târziu bucuriile calde / ca, de pe mări, naufragiații uitați.. / prietene, scrisorile … →
Scăpase trenul, scăpase pălăria / Italia, prepeliță fricoasă, / Știa să piardă ceea ce nu … →
Luasem cu mine un copac să ne plimbăm / luasem o pasăre să facă diezi … →
Prin inimile noastre vin domnii cu trăsura – / sub vânăta cangrenă ca sângele sau … →
Aceste mici invenții triste: cuvintele – / o bucătărie în care se gătește otravă. / … →
Viața în lumină dispersată. / Zgomotul coșului zincat de gunoi, rostogolit / de rafalele vântului. … →
Un ins, rămas, cu dinadinsul, / Din Schwitzera, cantonul Uri. / Dar geniul îi fuma … →
Aura. / Mire, văzut ca femeea, / Cu părul săpat în volute, / De Mercur … →
Poemul vinovat. / În trupul nerușinat al poemului cu limfa și sângele lui înverșunat, / … →