Prin inimile noastre vin domnii cu trăsura –
sub vânăta cangrenă ca sângele sau drupa
da, mâinile acestea-mbâcsite ți-au dat cupa
murdară, să-i bei sucul amar de praf ca zgura.
Aici, în palma tristă pe care-o văd cu lupa,
veneau atunci artere, acum numai gura –
un termometru umed a lins temperatura
și-a mai plouat aseară pe străzi la Guadelupa.
Copacii pe trotuare mergeau de-o săptămână
(mucegăise cerul la geamul 20)
da, ploile pe streșini absurde-au fost și reci.
afișele din palmă…
cu muribunzi de mână,
am auzit cum pleacă tramvaiele-n sincopă.
(Purtai atunci febră și mâini de antilopă…)
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de degradare fizică și morală, folosind imagini puternice ale bolii și morții. Este o meditație asupra efemerității vieții și a inevitabilității decăderii.