poezie - Versuri.pro

George Gordon Byron - Beppo - Strofa - XCIX

Chiar dacă-n tinerețe-a suferit / Spre bătrânețe petrecea din plin / Tăifăsuind cu-amicii. S-a zvonit … →

Și n-au nici un poet solemn, antic, / Ce-ntruna faima pescuind, a prins / În … →

Beppo – strofă II. / Când noaptea-și zvârle mantia cernită / Deasupra bolții (o, de-ar … →

Deseori îți aud răsunând / Pașii pe stradă. / În mica grădină ruginie / Albăstrimea … →

Pădurea ce, pierind, se-așterne – / Și-s umbre-n jur ca-ngrăditură. / Jivine ies de la … →

Deasupra eleșteului alb / Păsările sălbatice au plecat. / Seara, dinspre stelele noastre bate un … →

Roua primăverii ce cade de pe crengi / Întunecate, noaptea se lasă / Cu raze … →

Vermină, șoareci și guzgani se-agită, / O oaste, pe podea sub luna plină. / Ca-n … →

Un gong brun-auriu sfârșind să sune – / În negre-odăi iubitul se deșteaptă / Cu … →

Prea-sumbra toamnă-i plină de fructe și prinos, / Îngălbenita strălucire a zilelor de vară. / … →