poezie iarna

Serghei Esenin – Iclăgia Și Ninge

de

Iclăgia. Și ninge-nTăcere pe-un mormânt.Vifornița mă-atingeC-un bici din când în când.Te-ascult, dar nu de bine-miZici, crâng solomonar.Dormi, cel de-un leat cu mine-nCoșciugul ordinar.Cuțitul de-o să apeseDin nou – și nu-i exclus –Puțin o să-ți mai peseDe ce se-ntâmplă sus.Cel mult, veghind dumbrava-nCojoc de nouri greu,O lacrimă scăpa-vaCrai nou pe leșul meu.

Rodica Elena Lupu – Alergare în Nori

de

Atâta frig s-a condensat în aerȘi-atâta întuneric în pământ,Prin rumegușul iernii vântul taieMici fulgere în vidul pal dansând.Norii se țin în cârje de ninsoare,Vag timpul țesătura și-o complică,Contururile ard în îngroșareSub marea de lumini cu ochi de sticlă.Culorile sunt reci și părăsite,E-o revărsare de metale gri,Largi voaluri indigo cad împietrite,Sub răsuflarea serii albăstrii.Atâta timp s-a … Citește mai mult

Georg Trakl – Amurg de Iarnă

de

Negre ceruri de metal.Vifor roșu pe-nserate,Zboară ciori înfometatePeste parcuri frânte pal. Rază-n nori stă glacial;De Satan ca blestemateSe rotesc și cad ciudate,Înșeptite infernal. Hoit, dulceag și fad, brutalPliscuri scurmă-amestecate.Groază-n case-apropiate;Teatru luminat de stal. Pod, biserici și spitalGroaznice-n amurg stau toate.Și se umflă-nsângerateRufe: vele pe canal.

George Bacovia – Dialog de Iarnă

de

Dialog de iarnă.Fereastra e-o poemă de plumb și de scântei,Orașul adoarme troienit.Mult mai târziu de miezul nopții sunt orele trecute..În haosul vieții nici noi nu ne-am găsit..O, vino, cel puțin, acum, prin forțele necunoscute;– Să viu?– Oh! mi-i frică..– Vezi!– Hai!– Am venit ;– Unde?– Lângă tine ;– Plâng..– Plâng..– Taci..– Hai..– Hai ;– În … Citește mai mult

George Bacovia – Tablou de Iarnă

de

TABLOU DE IARNĂNinge grozav pe câmp la abatorȘi sânge cald se scurge pe canal;Plină-i zăpada de sânge animal –Și ninge mereu pe-un trist patinor..E albul aprins de sânge-nchegat,Și corbii se plimbă prin sânge.. și sug;Dar ceasu-i târziu.. în zări corbii fugPe câmp, la abator, s-a înnoptat.Ninge mereu în zarea-nnoptată..Și-acum când geamuri triste se aprind,Spre abator … Citește mai mult

George Tutoveanu – Nămeții Suri

de

Nu mai încap troienele pe zări,Că nu mai știu nici codrul unde să fie..Și peste văi, pe luncă, prin câmpie,Nu se zărește-o urmă de cărări..Cu vuiet greu, sosesc din depărtăriNămeții suri, pe-aripi de vijelie..Se zbat în arbori, urlă prin tărieȘi-aruncă-n geamuri crunte-nfiorări.Sunt singur.. din oraș, un semn de viațăN-ajunge până la mine.. îngropatÎntr-un măreț mausoleu … Citește mai mult

Vasile Alecsandri – Iarna

de

Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi.Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară!Cu-o zale argintie se îmbracă mândra ţară;Soarele rotund şi palid se prevede printre noriCa un vis de tinereţe printre … Citește mai mult

Boris Pasternak – Nimeni Nu Va Fi Acasă

de

Nimeni nu va fi acasăDoar amurgul. Și s-a stinsZiua iernii luminoasălângă storul larg deschis.Numai aliciri piezișeDe moi stele-n cerul micDoar omăt și-acoperișuriȘi mai mult nimic.. nimic..Iar chiciura linii curmăȘi în mine iar te cerniTângă de un an urmăȘi durerea altei ierni.Și iar vrea să mă apuceUn păcat pitit în gândGeamul cum apasă-n cruceVina lemnului flămând.Pe … Citește mai mult

Benjamin Fundoianu – Hiems

de

E iarnă, urlă crivăț; în vatră-i foc sărac;Și ninge, ninge, ninge; ca-ntr-un sfârșit de veac,natura-și dă solemnă agonicul răsuflet,și-atâta somn și moarte și-atâta alb e-n suflet,de parcă ninge-ntr-însul necontenit de-un veac.De frig te-nghemi, și-o raclă îți pare-odaia toată;de prin hogeaguri fumul se-ncercuiește roatăși ciori ca de funingeni așteapt-un hoit trântit;și gândurile pleacă în stol funinginit,ca … Citește mai mult