poezie iarna

Boris Pasternak – Nimeni Nu Va Fi Acasă

de

Nimeni nu va fi acasăDoar amurgul. Și s-a stinsZiua iernii luminoasălângă storul larg deschis.Numai aliciri piezișeDe moi stele-n cerul micDoar omăt și-acoperișuriȘi mai mult nimic.. nimic..Iar chiciura linii curmăȘi în mine iar te cerniTângă de un an urmăȘi durerea altei ierni.Și iar vrea să mă apuceUn păcat pitit în gândGeamul cum apasă-n cruceVina lemnului flămând.Pe … Citește mai mult

Benjamin Fundoianu – Hiems

de

E iarnă, urlă crivăț; în vatră-i foc sărac;Și ninge, ninge, ninge; ca-ntr-un sfârșit de veac,natura-și dă solemnă agonicul răsuflet,și-atâta somn și moarte și-atâta alb e-n suflet,de parcă ninge-ntr-însul necontenit de-un veac.De frig te-nghemi, și-o raclă îți pare-odaia toată;de prin hogeaguri fumul se-ncercuiește roatăși ciori ca de funingeni așteapt-un hoit trântit;și gândurile pleacă în stol funinginit,ca … Citește mai mult