Federico Garcia Lorca - Panorama
Întreaga pădure întunecoasă / e un păianjen imens / ce-i țese o plasă sonoră / … →
Întreaga pădure întunecoasă / e un păianjen imens / ce-i țese o plasă sonoră / … →
Căzând în nas pe frunzet, / învârtindu-se pe câmp trăsnit, / omul încă vorbește singur, … →
Prin pădure pe cărare, mai, mai / Prin pădure pe cărare… / M-am întâlnit cu … →
Foaie verde, rug de mure, / Pădure, dragă pădure, / Neatinsă de secure, / Lasă-mă … →
Pădurile cu trunchiul brusc și lăptos / cu sânii de fată mare dar bună / … →
Când se trezesc pădurile de pini / Și trece prin copaci arzânda zare / Iar … →
Tu urci din șesuri, din orașe vii, / Și-n suflet porți neliniști citadine. / Eu … →
Delir / al luminii. / Un cor / de raze pe care nu ți-l amintești: … →
Ne ducem prin tomnatice păduri, / tristețea să ne-o ardem în lumină. / Ne amăgesc … →
Plin de curcubeie / văzduhul / își sparge oglinzile / peste pădure. →