Orbire

Erich Kästner – Orbul

de

Fără jale, nici nădejdeCapu-și ține aplecat.Obosit stă și gândește,Obosit și dezgustat.Un miracol nu-i posibil.Cată singur să te-ajuțiDe nu vezi, ești invizibil.Cei ce nu văd, nu-s văzuți.Se pierd pașii în mulțime,Merg cu toții fără țel.De ce nu se-oprește nime?Eu sunt orb și ei la fel.Nu au suflet și nu-i doare.Asta e problemă tristă.Dacă n-ar avea picioare,ici … Citește mai mult

Eugen Jebeleanu – Privighetorile

de

Privighetorile sunt cele care ne-au scos ochii,nu lupii, nu răufăcătorii.Ne-au scos ochii cei care ne-au iubit mai mult,cei care ştiu să cânte, să ne cânte,să ne descânte,ne-au scos ochii, crezând că sunt seminţe,prietenele noastre, strălucitoarele noastre prietene,cele care ne-au iubit mai mult,stelele cu pliscuri de lumină,şi au făcut-o totdeauna ciripindcă ne fac bine.Erau de-ale noastre.Cu … Citește mai mult

Nicolae Corlat – Împotriva Orbirii

de

Dimineața îmbătrânesc cel mai repede îngeriiOchii tăi plutesc într-un neant imperceptibilCaut poezia printre ghețuri, prin ghetouriÎn privirea ta bolnavăAștept întoarcereaOrele îmi cresc în sângeDimineața când copiii merg la școală pentru a deveni oameniCrusta vederii tale se lasă atinsă la semaforul de lângă bazarPrin analogiiAjung la tine – un cerșetor flămând de iluziiUit cuvintelePășesc precum melcul … Citește mai mult

Tudor Vianu – Ascetul

de

S-a țintuit acum pe arhitravaCe-a dăinuit din portice bătrâne;Sodoma greacă-n urma lui rămâne;Din neființă soarbe el otrava.Acel sărac în Paradis intra-va!Atât a fost. Și-a început să-ngâne:„Te voi urma. Da, te-oi urma, stăpâne!”Dar câinele în veci de veci lătra-va.Cu pietre și cu bice îl băturăȘi-o zi întreagă-l râseră-n agora,Spre blândul sclav uitându-se cu ură.Și-atuncea când, în … Citește mai mult

Lucian Blaga – De Mână cu Marele Orb

de

Îl duc de mână prin păduri.Prin țară lăsăm în urma noastră ghicitori.Din când în când ne odihnim în drum.Din vânătă și mocirloasa iarbămelci jilavi i se urcă-n barbă.Zic: Tată, mersul sorilor a bun.El tace – pentru că-i e frică de cuvinte.El tace – fiindcă orice vorbă la el se schimbă-n faptă.Sub boltă aspră de stejarțânțari … Citește mai mult

Firma – La Orbire

de

Dimineața am deschis bine ochiiȘi am înțeles că nu văd nimicHabar nu ai,Am tăcut îndeajuns de multÎncât să aud ce pretinzi că veziAtunci când viseziCu ochii mari larg deschișiAdorm visând.La orbire..Am început să urăsc luminaȘi soarele poartă toată vinaDeseară am să-l asasinezIar la noapte am să mă încoronez rege

Ion Caraion – Diminețile Serii

de

Vei fi orb, fiul dracului, și-ai să aiDe ajutor nebunia,Nici așa ochiiNu ți-au folosit la multe.Dar prostu-i fudul, nu vrea s-asculteȘi – lucru în sine –El arborează criterii.O, cine-s eu spre a mă-mpotriviDimineților serii?Iar ăștia cine-or mai fi și pe cineSe duc să omoareCu platoșe lungi ca niște rochiiDe paloare?

Nichita Stănescu – Aterizarea

de

Aterizarea.A venit un înger greoi ca un balaur,Mă izbea în sânge, în inimă și în cuvinteDădea din aripi atât de tarecă mă umpluse de vânătăi și de morminteM-a izbit cu aripa,m-a izbit cu aripa, mamăTotul devenise lapte,sânul tău mamă, cândpana lui, din aripa lui,a scos ochiul meu, din orbita meaAh, cât de zbătător erași cât … Citește mai mult