Natura - Versuri.pro

Ion Caraion - Firească

Toamna își lăsă oboseala în palme și se uita la ea. / Piersicile o ascultau, … →

Adevărul e ca pădurea. / Cad copaci. Pădurea nu cade. / Soarele parcă-și curăță săgețile … →

Există-n apa vieții-un pește / pe care-l beau de sete inși / ne-ncrezători că apa … →

Era o zi frumoasă, / pisica se împăcase cu șarpele / și noaptea m-am sinucis. … →

Prelogică lună. / Copacul: minciună. / Nara – balaur – / se-mbată de aur, / … →

Cerul se umpluse de ape / lume de pe lumea cealaltă. / Doamne, nu mai … →

V-am așternut înțelegere și-am așteptat, / pământul părea sămânța veșnică a omului / ce dacă … →

De cântece e plină lumea: / Cântă pâraiele-n păduri / Vestind o nouă primăvară / … →

Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste, / Intrată prin oglindă în mântuit azur, / … →

Izbăvită ardere. / Curcanii au mutat pe soare șirul / De gâturi cu, nestinși, cartofii … →