Melancholic - Versuri.pro

Jorge Luis Borges - Everness

Un lucru știu că nu-i. Este uitarea. / Salvând metalul, zgura o salvează / El, … →

Celui ce-a lăsat oftatul, / Iartă-i, Doamne, păcatul! / Ca omul dacă oftează, / Parcă … →

Sub Luna care se-ascundea, sfioasă, / Luând, pe cerul nopții, norii scut, / Se desprinsese, … →

nedefinit, / alb scânteiază / roșu asfințit, / albastră rază / în grena condens / … →

Eulalic sunet — crin eleat idol sub geruri claros cu inel marin singur în mirate … →

Singurătatea în adâncul retoric, / tristețe de apă, nevorbitoare / — cu gura la gura … →

Oh, fuga celui singur / Către Singurul, / După modelul căruia / Curg izvoarele / … →

Se face scrum oțelul ca toate câte sunt, / Și, țăndări, o să fugă chiar … →

Lumina îi venea din zenit. / Așa e-n Auvers mansarda / unde-a trăit parcă luni … →

Privesc bezna mare a nopții, / Solul în somn, în umbre proprii; / Ici-colo zboară … →