Matsuo Basho – Dinții Sensibili la Nisip
Dinții sensibili la nisipîn salată verde –Îmbătrânesc.
Versuri corectate și adnotate
Dinții sensibili la nisipîn salată verde –Îmbătrânesc.
Când dau firele cărunteAtuncea viața-i mai dulceInima întinereșteVremea parcă-n loc se oprește. Refren:Mă uit în oglindă și mă mirCă-mi albește părul fir cu firSparg oglinda și păru-l cărunțescCă n-am vreme să îmbătrânescMă uit în oglindă și mă mirCă-mi albește părul fir cu firSparg oglinda și păru-l cărunțescCă n-am vreme să îmbătrânesc. Multe-n viață am trecutNu … Citește mai mult
Arză-te-ar focul de viațăȘi pe tine tinereațăAșa repede te-ai dus,Bătrânețea m-o ajuns,Cât aș vrea s-o ocolescTot cu ea mă întâlnesc.Frunzuliță ca cicoarea,Omul este ca și floarea:Primăvară-mbobocește,Vine vara înflorește,Toamna când apare brumaPică și se veștejește.Am să-ți fac în ciudă euSă fiu tânără mereu,Că omul cu suflet bunNiciodată nu-i bătrân,Și omul care iubeșteNiciodat’ nu-mbătrânește.
Săraca barbă căruntă.1. Săraca barbă căruntăNimeni nu te mai sărută. Nimeni nu te mai saturăNici cea faină, nici cea mută.Refren: Da mă fac luntre și punteSă mai fiu bărbat în frunte, la lai la lai laM-oi sucii, m-oi învârtiiSă nu dau ortul popii.2. Cuc și șperlă m-am făcutTăt, tăt, tăt m-am începutC-am văzut ce mi-o … Citește mai mult
Nu-mi smulge părul albCăci el m-a înnobilat;Orice fir alb e-o urmă de fulger ce-a lovit,Dar iute-a trecut totul, eu capul n-am plecat.Sărută-mă pe părul meu alb, fetița mea:Căci el m-a înnobilat!
Bătrânii își fac vântCu evantaiul de riduriDin colțul ochilor.Dar evantaiul a crescut prea mareȘi răcoarea lui ne îngheațăObrazul.Simți prima adiere?Vino,Din aceste două inimiSă facem un foc mai înalt.
Drum la deal și drum la vale,S-a luat lumea de mirareȘi-ntreabă când mă-ntâlnesc:– Ce fac de nu-mbătrânesc?Mănânc tot ce-i mai gustosȘi iubesc ce e frumos.Nu m-au îmbătrânit anii,Dar m-a-mbătrânit dușmanii,Mai ales dușmanceleCă nu-mi știu dragostile,Ce n-ar da să poată aflaCine-mi sărută gura.Nu știu cu mine ce auCă nimica nu le iau,Nu iau apă din găleatăȘi … Citește mai mult
Lume, pân-am fost de tineNu ţi-a fost urât de mineDar de când am îmbătrânitVăd bine că ţi-s urât.Vai săracu’ om bătrânNu-i de sapă nici de fânCă se duce cât îi linCă se duce cât îi lin.Cât eram la tinereţeNu gândeam la bătrâneţeCând mergeam seara prin satŞi gândeam la sărutat.Când eram mai tinerelLumea-mi zicea ToderelMâncam pecie … Citește mai mult
Noaptea potolit și vânăt arde focul în cămin;Dintr-un colț pe-o sofă roșă eu în fața lui privesc,Pân’ ce mintea îmi adoarme, pân’ ce genele-mi clipesc;Lumânarea-i stinsă-n casă… somnu-i cald, molatic, lin.Atunci tu prin întuneric te apropii surâzândă,Albă ca zăpada iernei, dulce ca o zi de vară;Pe genunchi îmi șezi, iubito, brațele-ți îmi înconjoarăGâtul… iar tu … Citește mai mult
Douăzeci de primăveriLe-am avut, bade, mai ieri,Așa repede-au trecutDe nu știu de le-am trăit,Pân’ mai ieri purtam codiță,Astăzi poartă-a mea fetiță.Cine-mbătrânește omul?Numai dragostea și dorul,Că dorul unde se puneFace inima cărbune,Te scoală noaptea din patȘi umbli nebun prin sat.Dorul care l-am dus euCa pământu-o fost de greuCă prea mulți ani am iubitPe cine n-o trebuit,De-aș … Citește mai mult