Versuri corectate și adnotate
Doi Tauri – este mult de-atunciSe războiau cu strășnicieDe dragul unei junciȘi pentru-o mare-mpărăție.O Broască ce privea-ntristatăCum ei luptau cu-nverșunare,Fu, de-alta, astfel, întrebată:„Ce suferi soro? Ce te doare? ”„Dar nu vezi tu” îi zise-atunci,„Că la sfârșitu-acestei lupte,Învinsul, izgonit din lunciȘi din livezile cu fructe,Aici în mlaștină-o veni,Iar noi, călcate, vom pieri,Din pricina acestei junci? ”Iar … Citește mai mult
– Surioară dragă, am…– Am venit să-mi dai și mie…– Pân’ la primăvară…– N-am.– …un grăunte… ai o mie.– N-am.– Dar toată lumea știe:E doar lucru cunoscut.– Am, da’ nu vreausă-mprumut!Astă-vară ce-ai făcut?– Am cântat…– Acuma joacă!– Îmi e foame, c-aș juca…– Joacă…– Nu mă enerva,Că-s nervos… îmi dai, or…– Ba.– Ești zgârcită…– Mă-nchin.– da’ … Citește mai mult
Lupul și Mielul, traducere liberă de Marius Alexandru.Orice ar face cei mai tari sau orice spun,Motivul lor întotdeauna, vreau să știți, e cel mai “bun”.Un miel plăpând își astâmpăra setea lui mare,Dintr-un pârâu ce-n apropierea lui curgea,Când iată că un lup, hoinar, flămând, apareȘi urlă: câtă îndrăzneală, ce tupeu, să tulburi apa mea!Cu glas duios … Citește mai mult
Într-o bună dimineațăNu știu cum, accidental,Se-ntâlniră față-n fațăCioara și un papagal.– Vai de mine, zise cioara, arătându-se mirată,Cine te-a boit, cumetre, de-ai o haină-așa bălțată?– Hm, răspunse papagalul cu dispreț și într-o doarăParcă ce pricepe-o cioară!..Decât treanța aia neagră, afumată ca o oală,Zău aș prefera, cumătră, să rămân în pielea goală!Cioara una, papagalul încă una, … Citește mai mult
Un șarpe rău și plin tot de venin,Cu un ceasornicar era vecin.Iar într-o zi, intrând reptilaÎn casa lui, tot căutând o pradă,Și negăsind alt lucru decât pila,Se apucă, flămând, s-o roadă.Biet ignorant, dar te-ai gândit tu bine?Te pui c-un lucru mai tare decât tine.Ce faci tu-aici, nu-i treabă serioasă,Eu doar de dinții Timpului sunt roasă;Iar … Citește mai mult
Undeva-ntr-o cramă cu butoaie pline,De Bordeaux, de Riesling şi-alte vinuri fineA pătruns un şoarece, fire curioasăLacomă şi foarte, foarte pofticioasă.Azi dorind să-i ştie vinului dulceaţaÎşi băgă prin vrane şi butii mustaţaŞi mai cu mirosulMai cu picăturaUite, păcătosul,Întrecu măsura!Se-mbătă şi astfel, ca orice beţiv,Deveni îndată foarte agresiv.Şi având atavic ură pe pisicăA crezut propice timpul să … Citește mai mult
Măgarul într-o poiană o harpă a găsitȘi cu copita coarda, afon, el a ciupit.– Ce mândru sunet, Doamne, aud și mă-nfior,Ce rău îmi pare, zise, că sunt neștiutor..De-aș fi, zău, un maestru în a le cântaCu cântecele mele o lume-aș fermeca!.Morala:La fel și între oameni, talente „minunate”Se sting fără de nume, ba chiar și ofensate..
Un cocoș ca toți cocoșii, mândru, falnic, pintenat,Pe când măsura ograda când în lung și când în lat,Cu un aer plictisit,Uite-așa, pe negândite, o idee i-a venit:„Ce-ar fi, domnule, să spunem scurt și clar: Nu se mai poate!Nu mai cânt de nu mă treceți la spor de periclitate!Când, marcând ivirea zilei, conform cu tradiția,Absolut de … Citește mai mult
Odată un băiat aveaUn porumbel pestriț, frumos, gingaș,Din gura lui mîncare îi dădeaCu-atîta drag cum face-un băiețaș.Și de hulub avea atîta bucurie,Că nu mai putu pentru sine s-o ție.Trăia prin vecini un cumătru vulpoi,Hîrșit, dedat la palavre de soi.El deseori pe băiat desfătaseCu minuni și minciuni și cu tot ce-i turnase.„Lui trebuie să-i arăt porumbelul!”Fuga … Citește mai mult
Un ditamai dulăul din nu ştiu care rasă,O specie-n tot cazul vestită şi aleasă,Tihnit într-o ogradă se încălzea la soare.Era pe la amiază, sau după, mi se pare.Cum sta aşa cu botul pe labele din faţă,Clipind spre trocul unde se bălăcea o raţă,Urechea lui atentă, cu vârful ridicat,Surprinse-n atmosferă un fâşâit ciudat.Când îşi întoarse capul, … Citește mai mult