S-a iscat dispută mare
Azi, în dormitor;
Vina-ntreagă cred c-o are
Un calculator.
Încrezut și pus pe sfadă,
Turuie de zor,
Sare, cu scântei grămadă,
Pe-un televizor:
Ești de modă învechită
– Țipă-nverșunat –
Ai o viață prăpădită,
Și ești plafonat.
Ai programe limitate
Și cu paraziți,
Nici măcar nu-s up-datate
Și nu merg pe biți.
A spus multe vorbe grele,
-Nu s-a încurcat –
Câte-n lună și în stele,
Pân’ s-a descărcat.
Mai târziu, televizorul,
Când s-a-ntunecat,
Discuta cu convertorul:
– S-a cam virusat!.
Morala:
Și în lumea cea modernă
Suferă de-acreală
Obiecte de cavernă,
Fără de morală
Și, cu vorbe-articulate,
Chiar cu rațiune,
Au discuții animate,
Doar.. sub tensiune.
Daniel Vișan-Dimitriu
(15 mar. 2015, Vol.”Parfum.. vesel”)
Sensul versurilor
The poem presents a satirical conflict between a computer and a television, highlighting the arrogance of modern technology and the obsolescence of older devices. The moral emphasizes that even in the modern world, objects can engage in meaningless arguments, driven by tension and lacking true morality.