Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri – Para „Poesis”

Stând citind mai deunăzi ce-i numita creare,De la greci o „poesis” spre cunoaşterea lumii,Nu discern relevantul; antic e, clasic oare?Romantismu-i plecat iamb la cot cu bătrânii?.Frenezii pătimaşe au simboluri de proză,Versuri albe doar spun neputinţa redării,Parnasianist nu mai este, extaz mistic de rozăE lipsit de parfum.. Led s-a pus lumânării.Nu-i rondel, nu-i rondou, nici sonet, … Citește mai mult

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri – Epigoniștilor

O, muză de foi mânjite,fă dreptate printre vite!Nici vers infantil nu știu,ca bezmeticii îl scriu,se cred metaforofagi..Vino de urechi să-i tragi!Țipă-n metaforofileca nebunele-n azile..Toți scârbiți sunt de real,nemurire-au ideal,dar pe versuri de doi lei,de idei pletoși.. Și-s cheinu de succes, sau de uși,ză (bă) loșii nesupuși..Îi conjur la demnitate-cărturari fără de carte,să-și vadă din ochi … Citește mai mult

Johann Wolfgang Von Goethe – Distihuri

Strune dezmiardă Apollo, dar și arc ucigaș el întinde:Precum pe păstori el încântă, pe Python îl culcă-n țărână.Strașnic ați construit! Doamne! Cum facem acumCând stă atât de regește, să scoatem din casă eroarea?Ce-nseamnă critica bună? Când micșoreazăCând o acoperă? Nu – când peste greșeală te-nalță.Un lucru m-ar necăji la dragele-mi poezioare:De nu le-ar încununa cenzura … Citește mai mult

D. M. G. – Epigonii Vechi și Noi

Epigonii vechi și noi..*parodie-pamflet, specie literară nerecomandată celor lipsiți de umorul sănătos cu care suntem înzestrați, din belșug, noi, oamenii cu adevărat deosebiți (sac!).. Mi-a sunat, ieri, telefonul, numărul era „ascuns”,Am avut o ezitare, însă, totuși, am răspuns..Vocea unei secretare, cu accent necunoscut:Legătura cu Maestrul.. numai pentru un minut..(Când am auzit „maestrul” am rămas stupefiat,Asta-i … Citește mai mult

D. M. G. – Umbra Lui Mă Urmărește

Umbra lui mă urmărește..Parodie-pamflet, specie literară nerecomandată celor lipsiți de umor sănătos,după poezia „Criticilor mei”, aparținând unui autor, al cărui nume întreg (Mihai?) prin „negura de vremi”, îmi scapă..Umbra lui mă urmărește peste tot pe unde-aș merge,Chipul lui îl am în minte, niciodată nu se șterge!Prea ades mi se întâmplă, să fiu comparat cu dânsul..(Dac-ar … Citește mai mult

D. M. G. – Epigonii Vechi și Noi (O A Doua Revizuire)

Epigonii vechi și noi..(parodie-pamflet, specie literară nerecomandată celor lipsiți de umor..)Mi-a sunat, ieri, telefonul, numărul era „ascuns”,Am avut o ezitare, însă, totuși, am răspuns..Vocea unei secretare, cu accent necunoscut:Legătura cu Maestrul.. numai pentru un minut..(Când am auzit „maestrul” am rămas stupefiat,Asta–i bună, eu, un nimeni, de.. „maestru!” apelat?)Și aud.. pe cine credeți, dar mai bine … Citește mai mult

D. M. G. – Epigonii Vechi și Noi (Revizuită)

Epigonii vechi și noi… parodie-pamflet, specie literară nerecomandată celor lipsiți de umorul sănătos cu care suntem înzestrați, din belșug, noi, oamenii cu adevărat deosebiți (!)..Mi-a sunat, ieri, telefonul, numărul era „ascuns”,Am avut o ezitare, însă, totuși, am răspuns..Vocea unei secretare, cu accent necunoscut:Legătura cu Maestrul.. numai pentru un minut..(Când am auzit „maestrul” am rămas stupefiat,Asta-i … Citește mai mult

D. M. G. – Epigonii Vechi și Noi (A Treia Revizuire)

Epigonii vechi și noi..(parodie-pamflet, specie literară nerecomandată celor lipsiți de umor..)Mi-a sunat, ieri, telefonul, numărul era „ascuns”,Am avut o ezitare, însă, totuși, am răspuns..Vocea unei secretare, cu accent necunoscut:Legătură cu Maestrul.. numai pentru un minut..(Când am auzit „maestrul” am rămas stupefiat,Asta–i bună, eu, un nimeni, de.. „maestru!” apelat?)Și aud.. pe cine credeți, dar mai bine … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Frunzele Din Ploi

S-au apucat afonii de soneteȘi scriu întruna, nu se mai opresc,De-mi vine să le spun, când le citesc:– Ce-ar fi să scoateți mâinile din ghete?.Când ritmul este iamb în versul vostru,Accentele-s, la voi, din doi în trei,Nu ca în versul plopilor aceiCe nu au soț, dar știu trecutul nostru.De-ați folosi și voi, un pic, tam-tam-ulCu … Citește mai mult

Mihai Eminescu – Ureche

Pișcată-ți este mâna ta de strecheDe miști în veci condeiul pe hârtieCompune-un șir sau fabrică o mieCă ești un cap de prost e veste veche.Dac-ai avea de spus ceva ai scrie:Nimic nu poți tu să ne zici, UrecheCu Pantazi rămâi în veci păreche,Tu izvodești, cel mult, ce dânsul știe.Ți-asamăn capul unei vii paraginiȘi vânt și … Citește mai mult