Radu Gyr - Tristețe Cosmică
Dorm mările și asprele faleze. / Nu-i nicăieri o rană să se vadă, / dar … →
Dorm mările și asprele faleze. / Nu-i nicăieri o rană să se vadă, / dar … →
În cimitire, sub străvechi coloane / de iarbă făr’-aducere aminte, / nu cranii zac, nici … →
Ursuz, mocnind de ghețuri în cerdacuri, / păzit de taine vechi ca de zăvozi, / … →
Când prin fântâni alunecă inele / și orice vis își crapă o păstaie, / se … →
Palmă, culcuș boțit în care / dormit-au constelații, sute / de mii – lăsând, în … →
Unde e locul în care mișcătorul trup / atinge-n trecere lucruri reale? / Stau peste … →
Orion. / Nici o corabie nu s-a întors vreodată / Din mările sudului sau de … →
Eclipsă. / Pe-aceleași căi de mii de ani umblate, / În goluri vaste legănându-și sfera, … →
Prin crângul de stele al Căii Lactee / Aleargă haite de lupi. / Rupe mătasa … →
Un pelican stă-n Cișmigiu / Pleostit și singur către toamnă / Și se părea că … →