Jorge Luis Borges – Cutie cu Muzică

Muzică japoneză. Din clepsidrăPicură-ncet bobițele de miereȘi aur invizibil, ce cu timpulReiau povestea binecunoscută,Fragilă și eternă, misterioasă.Mă tem că-i cea din urmă picăturăCe cade. Sunt trecutul ce se-ntoarce.Din care templu, ori din ce grădinăÎnmiresmată de pe-un plai de munte?Din ce priveghi pe-un țărm necunoscut,Din ce pudoare a melancoliei,Din ce pierdută seară regăsităAjung la mine, cu … Citește mai mult

Jorge Luis Borges – Clepsidra

De miere-i, nu de apă, cea din urmă-aclepsidrei picătură. Strălucindo vom vedea și dispărând în beznă.Ea va cuprinde însă bucuriade Domnul hărăzită lui Adam:duhul iubirii față de aproape,puterea de-a-nțelege universul;deși amăgitoare, clipa-n careVergiliu nimerit-a hexametrul,și în tărie delicata nea,atingerea înfiorată-a cărțiirâvnite de pe raftul înțesat,în bătălie lama rece-a spadei,desțelenita mare-a Engliterei,și mângâierea de a ascultaacordul … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Cuvinte În Clepsidră

Mi-e greu acum, la un apus de an,din tot ce mi-a plăcut s-aleg ceva,și parcă-ți văd surâsul diafance, uneori, tot chipu’-ți lumina.Mi-e greu acum, când încă te aștept,să-ți spun că te iubesc și că mi-e dor,că vreau tot ce ne-a despărțit să-ndrept,și-aș vrea ca noi s-avem un viitor.Și nu-i târziu. Secundele din anse scurg încet, … Citește mai mult

Giuseppe Ungaretti – Variațiuni asupra Nimicului

Acel nimic de nisip care se scurgeMut din clepsidră și se depuneȘi, fugare, urmele pe țesutul carnal,Pe țesutul ce moare, al unui nor..Apoi o mână ce răstoarnă clepsidra,Nisipul reîntors, la mișcare,Venirea de la sine, argintie ca de norA primelor palori scurte ale zorilor..Mâna din umbră clepsidra o întorsese,Și, de nisip, nimicul curgeSilențios, este singurul ce … Citește mai mult

Giuseppe Ungaretti – Variațiuni Despre Nimic

Acel nimic de nisip ce se scurgeTăcut din clepsidră și se depuneȘi, trecătoarele întipăriri pe incarnație,Pe incarnația ce moare, a unui nor..Apoi mâna ce răstoarnă clepsidra,Întoarcerea, spre a se mișca, a nisipului,Transformarea tăcută de argint a noruluiLa întâile scurte palori ale zorilor..Mâna în umbră a întors clepsidraȘi nimicul de nisip ce se scurgeTăcut, e unicul … Citește mai mult

Ion Caraion – Clepsidra Goală

Am răspuns pân-la urmă(pătate și-nfipte)întrebărilor, turmă– ca niște cuie –de sânge. Amăruiepăscuse tortură,lumină. Sau ceața.Sau poate amândouă.Clepsidra bizarădin care trimisulde fum ori de ură(gustând rar și din viațași din moartea mea pură)se uita înăuntru, se uita în afarăcum plouă.. cum plouă..Încheindu-se visul,și scrumul se curmă.Și-orașul e mut.Din care mă-nfrupt.Am răspuns pân-la urmă.Plouă în trecut.Plouă într-o … Citește mai mult

Nicolae Nicolau – Clepsidra

Un ultim bob mai cade în clepsidrăși atriul tot se-neacă în tăcere,pe când din umbra care lunecă-n ungherepândește timpul, ca un ochi de vidră.Cu freamăt mult o mână-apoi se-abatesă-ntoarcă iar clepsidra ca-nainteși iar pornește lungul fir, cuminte,prin istmul clipei, în eternitate.Și-asemenea cunosc o urnă vecheîn care cade frunza sângeratăși, ne-mplinit, cu frunzele odatăadoarme-un vis, rămas … Citește mai mult

Nichita Stănescu – Clepsidra

Dacă simt că te grăbeștiși astaprin puținul aer care-l respirăm,îmi declini culoarea-n pastaumbrei atârnând de ram.Și mă las în neîncrederiondulat și mult suitprecum verdele în iederisuspinânde spre zenit.Ca și cum aș merge pesteclar albastrul înnoratal privirilor celesteși cu capul îngropatținând ochiul în călcâieși tot mersul lângă tâmpleO, clepsidra mea dintâierăsturnând ce-o să se-ntâmpleși curgând de … Citește mai mult

Ana Blandiana – Ceas de Nisip

Nici bine, nici rău,Numai alge și pești,Numai scoici fericiteFerecate în sine,Și ca o dovadăCă nimic nu se pierde,Triumfale nisipuriCurgând din ruine.Și bine și rău,Și mare și timp,Și versuri înscrisePe plaje aride,Când tot universulE-o clepsidră întoarsăPrin care se scurgÎnspre cer Atlantide.AscundăÎn giulgiurile albăstriiCorăbiile moarteȘi sepiile vii.

Upceak – Clepsidra

Ascult haosul cum toarnă acid în valea seacă,Puntea e instabilă, curajul n-o să treacă.Fiecare chakra mă-ncearcă-n energieCât despre copilărie, e-n letargie.Acum e plin de bisturii, exact ca-n chirurgieTotul se pierde în clepsidrăIa stare timpurie.Țin amintiri în chirie, sunt aproape de isterieLas să curgă vinul, ca să pot scrie..Nu mă mai sperie nimic, dacă „nimicul” înseamnă … Citește mai mult