Dgm – Ce Este Ura?

Ce este ura?O floare ofilită,Un cimitir sinistru,O criptă prăfuită.O iubire oarbă,Părăsită de lume,O mare agitată,Cu valurile-n spume.Ce este ura?Este negru venin,Un păcătos din iad,La inimă un spin.Eu cred că lumea,Ar fi numai cianură,Dacă toți oamenii,Ar ajunge la ură.

Dgm – Noapte Rece

Sub o criptă neagră,Într-un cimitir,În cavoul negru,Sculptat în safir.Tristă și lăsată,Doar în voia sorții,Dulce Gabriela,Prințesa a morții.Urlă lupii în noapte,Liliecii zboară,Pe o creangă uscată,Se așază o cioară.De printre cripte rupte,Se simte o rece spasmă,Și din cavoul negru mormântul atunci apare,Și piatra de pe groapă crăpând în două sare.Încet plutind se-nalță prințesa, o fantasmă,Dulce întrupare de … Citește mai mult

Corul Parohial „Ilie Ciorei” Broșteni – În Câmpul Cel Cu Flori

În câmpul cel cu flori,Eram și eu un crin,Sub cerul fără de noriN-aveam nici un sfârșit. (Bis).Dar moartea nemiloasă,Prea grabnic a venit,Cu agera ei coasă,Și crinul l-a cosit. (Bis).Plângeți iubiți ai meiȘi voi toți moartea mea,C-am fost al vostru tată,Azi merg la Casa mea (mort)Azi stau la Casa mea (parastas) (bis).Când barca mea mai binePlutea … Citește mai mult

Serghei Esenin – Nu Cădea Tu, Steaua Mea Subțire

Nu cădea tu, steaua mea subțire,Prăpădind mănunchi de raze reci,Căci acolo-n fund de cimitire,Inimile nu mai bat în veci.Luminezi prin stepe și prin vremuri,Umplând pacea câmpului, spre zori,Sufletul de friguri mi-l cutremuri,Ca strigarea dușilor cocori.Înălțându-și creștetul de sfântăPeste culmi și cânturi și tăceri,Aud iar cum nu știu cine cântăDespre toate câte-ai fost mai ieri.Toamna asta-n … Citește mai mult

Copilul De Aur – Of, Of, Lasă-mă Mai, Doamne

1. Într-un ceas târziu de noapte,Stau și plâng cu disperare,La mormânt la fiul meu,Că mi l-a luat Dumnezeu. 2. Singur stau în cimitir,Și-l aștept pe-al meu copil,Stau și mă rog să se-ntoarcă,Doar să îl mai văd odată. Refren.Of, of, lasă-mă mai, Doamne,Să-mi țin băiatul în brațe,Să-i spun c-am să vin și eu,Când va fi și … Citește mai mult

Serghei Esenin – Epitaf

Nu cădea tu, steaua mea subțire,Prăpădind mănunchi de raze reci,Căci acolo-n fund de cimitire,Inimile nu mai bat în veci.Luminezi prin stepe și prin vremuri,Umplând pacea câmpului, spre zori,Sufletul de friguri mi-l cutremuriCa strigarea dușilor cocori.Înălțându-și creștetul de sfântăPeste culmi și crânguri și tăceri,Aud iar cum nu știu cine cântăDespre toate câte-au fost mai ieri.Toamna asta-n … Citește mai mult

Corneliu Vadim Tudor – Plaudite Amici

Eu știu de ce românii meiAplaudă la-nmormântare:Nu-i creștinește ce fac eiDar ce spectacol! Ce-ncântare!.Da, îi aplaudăm pe morțiFiindcă cei vii sunt de ocarăNu merită respect să porțiAcelor ce-și bat joc de țară.Pe cine vreți să salutăm:Pe cei ce mint fără rușine?Nimica nu le datorămLa palme să îi luăm, mai bine!.Așa că dăm în cimitirExpresia recunoștințeiZvârlim … Citește mai mult

Serghei Esenin – Ceață, Vânt, Zăpadă și Tăcere

Ceață, vânt, zăpadă și tăcere,Raza lunii fâlfâie tăcut.Inima c-o molcomă durereÎși aduce-aminte de trecut.Spulberat, omătul se despică.Pe-asa lună, eu, pe-ascuns ieșit.Îndesându-mi cușma de pisică,Casa părintească-am părăsit.Iarăși sunt în locurile mele.M-au uitat? Sau minte mă mai țin?Stau mâhnit, ca un gonit de rele,Reîntors la vechiul meu cămin.Cușma mi-o frământ fără cuvinte,Sufletul prin gânduri mi-l desir.De bunicii … Citește mai mult

Costel Zăgan – Hristos a Înviat și-n Lagăr

Dragă Kitty, Paștele încape și-ntr-o inimăde copil. Pentru că nu-i așa? Acolo-i împărăția cerurilor.Pe pământ rămân celelalte resturi.Flori pentru fetițe și femei. Însă desprece se gândește nu se vorbește. Minuni de fiecarezi, război, lagăre și cimitire comune. Fărăcruci, fără niciun Dumnezeu. Îți piere cheful săînvi cu pistolul în gura gropii.Costel Zăgan, Contrajurnalul Annei Frank

Sesto Pals – Prohod

Când îmi vor cânta lopețile rugăciuni,zalele sărutându-mi-le,Eu voi privi nemernic pe nemernici și pe tăblița meava muri o fiară, un ucigaș.Laconic va cânta vântul cu mâinile în buzunareși vor fâșâi rochiile cerului răcit, lacrimiletoate vor atârna în pod, de sfori.Suflecând mânecile, cărarea se va întinde alene prin codri.Codrii care susură rugăciuni ziua și noaptea.Câinii toți … Citește mai mult