Versuri corectate și adnotate
Ascultă bine, ascultă bine,Ascultă cum bate inima în mine,Fără tine, viața mea ar însemna doar chinuri, chinuri și suspine.Poate mâine, poate mâine,Poate că mâine vei veni la mineȘi-mi vei cere să te iubesc așa cum n-am iubit pe nimeni. Mi-aduc aminte, mi-aduc aminteDe clipele petrecute împreună,De locul în care ne plimbam doar noi doi singurei,Ținându-ne … Citește mai mult
Chinuit de vise greleNu-mi venea-ntr-o noapte somnul…Din pervazul unei steleZis-a către mine Domnul:– Meșterindu-ți creațiunea,Nu lua pildă mea, copile,Dacă vrei s-o faci ca lumea,N-o poți face-n șapte zile!
Eu, fericit și plin de mulțumire,ți-am biruit atâtea fapte crude,dar astăzi, vai, pleoapele-mi sunt udeși ți-am aflat puterile, Iubire.Iar dacă pieptu-mi n-a mai fost țintiresăgeților deșarte și zălude,azi poți să te răzbuni, Amor, crunt jude:doboară-mă cu gingașa privire!Cu pasărea ce-o scapă zvârcolireadin lațuri și din curse, iar cu aniisfârșește printr-o și mai tristă soarte,mă-asemăn, doamnelor: … Citește mai mult
Făcut-a bine când v-a dat naturacruzime pe măsura frumuseții:unind contrarii, afli liniștirea.Lăsați, de-aceea, un moment figurasă-mi îndulcească chinurile viețiiși să trăiesc, în fine, fericirea…din Poezii, traducere de C. D. Zeletin
O, doamnă, cazna, dar și îndurareaucide, ca pe boțul ce se zbatela moarte dus, cu vinele-nghețate,când dintr-o data îi vestești iertarea.La fel când mila-ți, rar coborâtoarea,spre chinurile mele se zbateînseninându-mă, prin bunătateucide mai ușor ca zbuciumarea.Și vestea veselă și vestea tristăzdrobesc pe loc un om, deși contrare,prin bucurii prea mari ori prin durere.Splendoarea-ți, ce prin … Citește mai mult
Plânge și Dumnezeu..De mila mea, de mila mea..Of, ce viață grea!Că eu nu mai am..Pe nimenea, pe nimenea..În viața mea..Dumnezeule de sus..La câte chinuri mai pus..Sufăr și am soarta rea..Ce-i cu viața mea..??.Pe drumuri rătăcesc,Prin ploi și vânt..Te port mereu,Cu mine în gând..O dorință aș mai avea..E ultima:..Vreau ca să-mi dai,Fericirea!..Dumnezeule de sus..La câte chinuri … Citește mai mult
Desant – te-a înconjuratInvazia bruscă timp nu ți-a lăsatDesant – crede-mă când spunToată lumea ajunge în pământ sau scrumDesant – trupele-au sositÎncă un oraș ce trebuie cuceritDesant – sunetul imensAsta este ziua să trăiești intens.Alarmă.. nu asta ți-ai dorit?Desantul.. nu e timp de gândit.Desant – bun-rămas să-ți ieiÎn curând te regăsești între zeiHei tu, n-ar … Citește mai mult
Mulțimi cu osanale dispari.Spre Muntele Măslinilor virează drumul.Cine percepe chinurile mele?Cine percepe, de ce-mi sângerează duhul?Nu pășesc eu sub biciuri,Doar spre nepăsarea blândă ajunge trupul.Spre Muntele Măslinilor virează drumul.
Și anii cresc ca mustul roșu-n linuri,Savanții distilând în alambicsublimul tot și putredul nimic,aceleași întrebări și-aceleași chinuri.Și viața jucând, goală, din buric,pe mesele amarelor festinuri,și cupa lunii plină de veninuri,sub inocentul lunii borangic.Și noi curgând, nestinsă cărăruie,din morți în prunci, din zâmbet în suspin,Sărutul tămâind ca o cățuie,ca să se facă sabie și spin,și-același am … Citește mai mult
Cel ce zămislit pământul, zodii, Roata de azururi,câte chinuri n-a sădit în pieptul omului, de-a pururi!Câte buze de rubine, câte plete-n mosc muiatezac în pântecul țărânei și-n sipet de mult uitate!