Plânge și Dumnezeu..
De mila mea, de mila mea..
Of, ce viață grea!
Că eu nu mai am..
Pe nimenea, pe nimenea..
În viața mea..
Dumnezeule de sus..
La câte chinuri mai pus..
Sufăr și am soarta rea..
Ce-i cu viața mea..??.
Pe drumuri rătăcesc,
Prin ploi și vânt..
Te port mereu,
Cu mine în gând..
O dorință aș mai avea..
E ultima:..
Vreau ca să-mi dai,
Fericirea!..
Dumnezeule de sus..
La câte chinuri mai pus..
Sufăr și am soarta rea..
Ce-i cu viața mea..??.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o stare profundă de suferință și disperare, adresându-se divinității. Naratorul se simte copleșit de greutățile vieții și își dorește cu ardoare fericirea.