Lucian Blaga – Cetate

Nebunul cetății spre turn privește, călcând pe coturn.Ce spornic e timpul, ce lin prin noi strecuratul venin!Bang-bang!Cât de bine ar fi cetatea să uite o zi că ceasul îi este stăpân!Dar ornicul bate bătrân.Izbânzile cui n-au căzut?Și inima cui n-a tăcut?Ah, luntrele toate spre apus un val aherontic le-a dus!

Tudor Arghezi – Cetate Medievală

Luna ninge chiparoșiiCu funingini de argint.Unda pare amurgind.Turnurile par trimișiiUnui rege, ca s-asculte.El le-a pus pe cap comori,Chivăre cu pietre multe.Și le-a dat și trei surori.Păsările trec în zbor.Păsările sunt de aur.Pentru cine ciocul lorDuce-ncolo foi de laur?Au rubine-n ochi și-n ghiare.Din fântână cu căldareCercuită cu ghirlande,Scoate-o față diamante.De-aș avea un cal și-o spadăȘi-o domniță … Citește mai mult

Liry – Cetatea Mea

Pare fragilă, da’ nu-i de argilă, n-o poate sufla lupul rău.Tare ca piatra, albă ca zăpada, frumoasă ca Herăstrău.Are de toate, fără acte și rate, de toate la cheremul meu.Printre baloane, pe mari tobogane, alerg ca un BMW.Când am să mă-ntorc,Mă întorc de totÎn același loc,În cetatea mea.De zeci de ani rătăcesc prea departe, departe … Citește mai mult

Tudor Arghezi – Glorie

Cetatea-i o movilă de ziduri răsturnateȘi-a fugit și umbra din cetate.Câți oameni încă-n viață mai zac în agonie,Sub grinzi și în molozuri, se știe, nu se știe.Se va afla vreodatăCând moartea lor uitatăSe va suma în cifra unui registru rece.A fost cândva, e sigur, ceva, dar și asta trece,Cum au trecut atâtea și trec neîntrerupt,Fără … Citește mai mult

Attila Jozsef – Așteptare

(Várakozás).Goală, doarme cetatea. Sala răsună, mă gâtuiesingurătatea. Între stâlpi poleiți atârnă șuie.Pe pereți chipuri negre, vechi, de bătrâni comandanți viteji.Iar cetatea-i pustie. Doar pereții albi și muți stau treji.Comori, aur și scump argint. Năluci stăpâne pe grămezi,(Inima-i cetatea), dorinți ard pe catafalc de monezi.Iatac superb sub un baldachin de panglici de mătase,Păzit de-o zeiță cu … Citește mai mult

Adam Puslojić – Aud Un Clopot Adânc De Tot

Am rămas singur în cetateca un orb de lumină linăși de inimă de beznă nevindecat.Pe cine să-l apăr cu ultima lacrimăatunci când intră inamicul gloriosși plin de crucea lui ca o spadăsângeroasă? Aud un clopot, adâncde tot, ca o spânzurătoare din aercare, ramolită și distrusă de folos..acum scârțâie pustie, goală, în zadarca un scaiete uscat … Citește mai mult

Autor Anonim – Marșul Dacilor

Cu dacii în luptă atunci când dușmaniiVeneau să se bată în munțiCădeau sub securea a celor careAici dăinuiau de demult Refren: De daci le-au găsitVenetici au pornitDintr-o lume a lor de departeDe când au aflatDe un neam minunatStăpâni milenari în cetate Loviți au căzutSub ai Daciei numeChemați, izgoniți din cetateCu ei ne-am luptatSângele ne-am vărsatMai … Citește mai mult

Aurel Rau – Fripta

Veacul, cetatea, strămoșii, urmașiijoacă cu mine fripta.Întind palmele, ca un bătrân, venit din ninsoare,deasupra plitei,ca un orb spre un punct de sprijin,și sunt plesnit.Cu precizie.Poc, face veacul.Poc, mă cârpesc cetatea, strămoșii,urmașii, frații.Poc, poc.Ei, dac-ai mei.. Ei, se-ntâmplă,mai pot surveni schimbări,ei, asta-i situația, ochiiîn patru,ei, și tu!Și îmi întind palmele iar.Le întind, ca un bătrân, venit … Citește mai mult

Victor Eftimiu – Mecca

Drumet din cine știe ce locuri depărtate,În ochii lui albaștri purtând întreg seninul,La porțile vrăjite s-oprește pelerinulȘi-ascultă largul vuiet ce vine din cetate.S-oprește și ascultă, și tremură străinulDe ce îl roade teama și inima îi bateAcuma când ajuns-a la porțile visate?De ce nu trece pragul cetății beduinul?.Să intre?Nu!Îi e fricăOrașul poate-l minteȘi nu-i cum îl … Citește mai mult