Versuri corectate și adnotate
Un ostaș român închis peste Dunăre.Porumbiță întristată!Eu ca tine sunt străin,Și-ntr-o țară depărtatăTu cânți tristă, eu suspin!Însă tu ai aripioare,Poți te-ntoarce când vei vrea;Iar eu plâng în închisoareDupă dulcea țara mea!Tu ai poate-o sorioarăCe te cheamă ne-ncetat;Iar eu am o drăgușoarăCe în lacrimi am lăsat.Însă tu ai aripioare,Poți te-ntoarce când vei vrea,Iar eu gem în … Citește mai mult
Te auzeam cum crești, copilă,și te chema oglinda desfrânatăsă fugi ca ochiul prin pupilăsau ca femeia dintr-o fată.Dar te tineam captivă-n ochiul meu,așa cum marea pe albastrul ține,cum ține trei pe Dumnezeuși parcă nu știam pe cine.Tocmai zidea la mine-n pieptcel mare, cel viteaz, cel drept.
Robind-o-n lanțuri după lupta-ndelungată,semeț ai poruncit de aur coliviasă-i fie și-ai știut că-n suflet niciodatămai fără margini n-o să-ți crească bucuria.Privind prizoniera pasăre măiastră,ai deslușit cum în privirea ei umilă,sfidându-te, străbate-o flacără albastrăși-atunci, cu ghiarele-i, te prinde-atâta milă.că-n generos elan îți crește răsuflareași hotărârea ta-i definitivă:îi dăruiești cu simpla-ți bunătate zarea,s-o-ncerce iar măiastra pasăre captivă.Dar … Citește mai mult
DupădoaroclipăDearestpreventivPoeziaazburatCaopasăreDincușcăCostel Zăgan, ODE GINGAȘE,
Eu însumi, cu-mpletitele frânghiiȘi lanțuri bune, viața mi-am legat,Precum odinioară, pe câmpii,În iarba verde, caii, pe-nserat. În zori, când Soarele se înălța,Copitele la cai le dezlegamȘi-n roua nopții care strălucea,Ca îngerii sfioși, îngenuncheam. Ref: Frânghii de aur, lanțuri de argint,Ieri mi-au pătruns adânc în carnea grea,Cu aurite răni azi mă mai mint,Rană de aur, tinerețea … Citește mai mult
Timpul s-a opritCând noaptea a venitM-a găsit dormindUnde dormeai tuAi zidit în perețiAni, zile și oreIubirea mea captivăEu Ana, tu Manole.Nu e apă-n piatra seacăDa’ barca noastră a luat apăPrizoniera rău mă strânge ranaCa Ana, Ana, Ana.Când toamna lasă-n urmă frunzeMă-ncearcă multe stări confuzeHai nu veni cu alte scuzeCând minciuna încă-ți stă pe buze.Trăim o … Citește mai mult
În regulă,Să trecem mai departe!Ce se află într-un nume?Presupun că voi fi închisă-n el,La fel de mult pe cât mă simt închisă afară!
De fier aceste gratii, și-amurg și aer greu,Și-atâția cască-gură de-avalma-n jurul meu.Râzând ei vreau să vadă mereu truditu-mi joc,Cu bețe mă-ntărâtă să nu stau la un loc.«Cum seamănă cu omul! Și-urâtă e! » Și stauPrivind cum hărțuită din colț în colț eu dau.Voi râdeți fără de milă și lacomi de privit,Pe când eu, biata, tremur … Citește mai mult
E un altul.Un marinar bâlbâit îl dăduse bătrânei care-l vându. Stă acolo pe palier lângă lucarnă, unde bate în negru pâcla tulbure a zilei ca mâzga ulițelor.Cu un dublu strigăt, noaptea, el te salută, Crusoe, când urci din gropile curții și împingi ușa gangului și ridici în mâini astrul precar al lămpii. Își întoarce capul … Citește mai mult
I:Te urmărește insistent, mult prea insistentO vezi în orice momentE obsedată și te vrea numai pentru eaDin mâna ei nu poți scăpa. Refren:E mereu în urma taNu mai poți scăpa de eaȘi mereu e umbra taNu mai poți scăpa de ea. Vrei să fugi, să te ascunziSă n-o mai vezi în fața taE mereu în … Citește mai mult