Omar Khayyam – Știu, Căința-Am Jurat și Nu Păcat
Știu, căința-am jurat și nu păcat,Dar oare fost-am treaz când am jurat?Și apoi, venind April cu roze,Virtutea-n trandafiri și-a făcut pat.Rubaiat de Omar Khayyam, traducere de Petru Dimofte
Versuri corectate și adnotate
Știu, căința-am jurat și nu păcat,Dar oare fost-am treaz când am jurat?Și apoi, venind April cu roze,Virtutea-n trandafiri și-a făcut pat.Rubaiat de Omar Khayyam, traducere de Petru Dimofte
O, cerule, nu știi ce vrei,Nici tu, azi mi se pare,Zâmbești și plângi, și iar zâmbești,În joc de curcubee.Parcă pe boltă oglindeștiUn suflet de femeie…
A vârstei melodie-şi taie cale,Supusă, o presimt şi o aştept.Cu anii, mai duios mă strângi la piept,Mă-nvăluie mai blând braţele tale.Barbara tresărire de ţambale,A tinereţii, n-am s-o redeştept.Din vinul vechi sorbim, mai înţelept,Esenţe tari şi bucurii egale.A noastră-i toamna largă, policromă,Împărăţia frunzelor uşoareŞi crama cu răcoare şi aromă.Dar nu ştiu ce nelinişte, ce boare,Vesteşte că … Citește mai mult
În aplecare, tâmplă după tâmplăOchii albaștri, ochii mei ca mierea.Aprilie ne dăruie vederea,Ceea ce am uitat, din nou se-ntâmplă.Frazele, visul, sufletele numaCa de potop salvate simt că sunt.Se face zi de mugure măruntAdăpostit în mintea mea de-acuma.Nici nu mă tem, nici bucuria nu stăMai mult decât stătuse la-nceput.Vine mereu o pasăre și gustăRănind vicleană timpul … Citește mai mult
Aprilie, luna în care mor mulți ofticoșiVa veni să ne sărute geamurile cu lumina transparentă și fluidă,Împrospătând brazilor – ramurile.Și va fi iar veranda plină de bolnavi.Sora Madeleine va surâde, împărțind vorbe bune ca dintr-un coș cu daruri;Numai eu voi sta la geam, cu ochii calzi, tânjind.Mamă,Și-ntr-o după-amiază cu aer răcoros, după o ploaie fină … Citește mai mult
O, lună! Cât Aprilie!Ce vast și dulce aer!Va reveni cu trilTot ce-am pierdut cu vaier.Da, păsări cu aripăCe-n zorii plini de claruriUn cântec înfiripăȘi nu râvnesc la haruri.I-atât de-aproape, dreaptă,Bătută-n aer, luna.Cel care-am fost m-așteaptăSub gânduri totdeauna.Privighetori pe-o culmeDe dor vor sta cântând.O, zorii, zorii rumeniÎntre zenit și vânt!.Timpul strivit sub pintenPierdut e? mâna, iată,Dispune-aici, … Citește mai mult
Mladele leagănă smirnă, tămâieși cerul e tot pe pământ coborât,că l-am culege de sub călcâiede n-am pleca după el cât de cât.Muguri albaștri ca ochii de îngerne privesc de pe crengi de răchită.Parcă n-ar fi pe lume înfrângeri,lacrimi și răni și ispită.Atât e-n priviri împăcarea de purăși-atât răsărit pe veșminte,de parcă miresme adie pe gură,nu … Citește mai mult
Din nou dă mireasmă pădurea.Ciocârliile, cu zborul lor, înalţă cerulce ne-a zăcut greu pe umeri;i-adevărat, se mai zărea printre crengi ziua, ziua neplină –dar, după lungile după-amieze ploioase,vin ceasurile proaspeteînsorite cu aur,de care fugind, pe frontoane de case, departe,toate ferestrelerănite, bat din aripe cu teamă.În urmă: tăcere. Chiar şi ploaia păşeşte mai linpeste lucirea, ce … Citește mai mult
Aprilie, adesea rămân înfipți în tinepe crengi, ca mugurii, morții.Oare, dacă-aş fi în stare să-l strigm-ar auzi cel dragşi ar deschide încuietoarea de argint a porţii?.Şi dacă m-ar lua pe pieptul lui zdrobit aş îndura cumplită atingere cu veşnicia?Râsul lui fericit, asprul lui sărutat şi rugăciunea intimă de a păstra secretă vederea unui înviat?.Aprilie, tânără … Citește mai mult
Treci ușor, mergând să nu te-ating,hainele pe trup sunt otrăvite.Purpurile calde ale unor regiîntr-o piramidă mai demult găsite.Eu aștept până se naște-o vietate,fără deznădejde s-o privesc crescând,am să sufăr frigul pe care-l aruncăjumătatea iernii lunecând.Și-n ascuns cu spaimă să mă uit pe trupdacă pielea brusc a înfrunzit,voi purta lipite peste sânge numaihainele în care am … Citește mai mult