apollo

Johann Wolfgang Von Goethe – Distihuri

de

Strune dezmiardă Apollo, dar și arc ucigaș el întinde:Precum pe păstori el încântă, pe Python îl culcă-n țărână.Strașnic ați construit! Doamne! Cum facem acumCând stă atât de regește, să scoatem din casă eroarea?Ce-nseamnă critica bună? Când micșoreazăCând o acoperă? Nu – când peste greșeală te-nalță.Un lucru m-ar necăji la dragele-mi poezioare:De nu le-ar încununa cenzura … Citește mai mult

John Keats – Pentru Gaw

de

O, nimfă, ce râzi trist şi-ai ochi adânci,Oare în ce moment al zilei eştiCea mai frumoasă? Şi-unde rătăceştiPrin labirinturi de cuvinte dulci?Şi cum pluteşti senin în transe lungiCu gândul calm? Şi încotro porneşti,Cu haina vraişte, zorii să-i găseşti,Şi-n dansul tău felin prin flori ajungi?Ai buze de rubin; când le desfaciRămân aşa, pentru că stai şi-asculţi:Dar … Citește mai mult

Jorge Luis Borges – Un Poet Din Veacul Al XIII-lea

de

Privește lung variante anevoioaseDe-încropit sonet ce n-are nume;Din fila-ntâmplătoare ies în lumeTerține și catrene păcătoase.Cu pana-nceată gingaș cizelează.E ostenit. Aude trilul oareDin viitor pornit, privighetoareCe sacră-i spaimă-ntocmai o urmează?.Oare-a simțit că nu e singur șiCă incredibilul Apollo, iată,I-a arătat, în taină, un arhetip?.Că tot ce poate să deschidă-o ziȘi noapte-nchide avid cristal i-arată:Enigmă, labirint, Dedal, … Citește mai mult

Phoenix – Muzica și Muzichiia

de

Pasăre de galben,Care-mi stai în carpenNu vrei s-asculți muzichiia,Pasăre? Vai ce pasăre!Domnule în negru,Ca un car funebru,Nu vrei s-asculți muzichiia,Domnule? Ești un zarzăr!(solo)Zeule Apollo,Care-mi taci acolo,Nici tu nu vrei s-asculți, tată,Muzica? Ești și tu un domn!Surdule pe tineSă te-ntreb îmi vine,Dacă nu vrei s-asculți, tată,Muzica… Dar mi-e tare somn!Pasăre, zău,Domnu’ e-al tău,Zeul e rău, surdule!

Phoenix – Muzica și Muzica

de

Text: Șerban Foarță / Andrei Ujică.Pasăre / de galbenCare-mi stai / în carpenNu vrei să asculți muzica?Pasăre / vai ce pasăre!Domnule / în negru,Ca un cal funebru,Nu vrei să asculți muzica?Domnule / ești un zarzăre!Zeule Apollo,Care-mi taci / acolo,Nici tu nu vrei s-asculți, tată,Muzica / Ești și tu un domn!Surdule / pe tine,Să te-ntreb, / … Citește mai mult

Francesco Petrarca – Sonetul XXVII [Il Canzoniere]

de

În mod metaforic, îi urează Laurei multă fericire.Apollo, de mai ai dorinţa marece te ardea-n Tesalia odată,şi de-o mai ştii pe blonda minunată,chiar dacă anii au părut să zboare:.de gerul aspru şi de vântul tare,ce vin când chipul tău nu se arată,tu să păzeşti pădurea verde toată,unde-amândoi iubeam cu-nflăcărare;.şi pentru-acea speranţă de iubirece-n viaţa dură … Citește mai mult

Francesco Petrarca – Sonetul XXXV [Il Canzoniere]

de

Atâta timp cât Laura nu este prezentă, cerul rămâne întunecat.Apollo, al Latonei fiu, privisedeja de nouă ori de pe terasă,spre cea ce-i luase suflul, o frumoasăpe care altu-acum o îndrăgise.Şi pentru că nicicum nu o zărise,extenuat, cătând de zor o casă,părea un om ce da din minţi să-şi iasă,căci n-o găsea pe cea care fugise.Aşa … Citește mai mult

Francesco Petrarca – Sonetul XXXIII [Il Canzoniere]

de

Când pleacă Laura, cerul se întunecă și încep furtunile.Când acel pom al lui Apollo pleacăce-n trup de om primi a lui iubire,Vulcan, oftând, asudă în neștireca fulgere lui Jupiter să-i facă:cel ce trimite ploi sau promoroacă,Cuptor, Gerar – nu face osebire;nici soare nu-i, și plânge-ntreaga fire,că a plecat amica lui cea dragă.Și-ncep să ardă iar … Citește mai mult

Ion Pillat – Dafni

de

Mănăstire ancorată pe pământul lui Apollo,Dafni, sfinte cărămizi,Cine va reda vreodată sufletului meu de-acoloUmbrele de chiparizi?Cerul dimineții clasic conturat cum e o cupăDe lumină cu argint,Și în inimi călătoare dorul primăverii dupăEleusis și Corint!Cine va suna talanga turmelor de pe colineCă-ntr-un viers de Theocrit,Și în curte printre dafini va lega — o, Dafni! — cineMaci … Citește mai mult