George Bacovia – Amurg
Pe seară, la geamuri, un nour violet și de aramă, / Pe drum, la aceeași … →
Versuri corectate și adnotate
Pe seară, la geamuri, un nour violet și de aramă, / Pe drum, la aceeași … →
Precum un chip crepuscular, / Un foișor printre diurnele frunzare moarte, / Sau un mănunchi … →
Mirosea a bărbat trist în Prefectură. / Mustea de oameni peste tot / și totuși … →
Vară: să fii trei-patru zile / contemporanul rozelor, cu-n jur, / parfumul ce-l împrăștie, pur, … →
Liniștită apare sub poala pădurii / O-ntunecată jivină; / Lin pe colină se curmă vântul … →
Vom spune că toamna a venit, foarte trist – La o fereastră melancolică, mi s-a … →
Amurgul arunca cea din urmă pară / Şi-un vânt mişca lin nuferii de ceară. / … →
Soarele se culcase în marea-nspumată și plaja dormea; / sus pe munte cânta cineva. / … →
„Călărim năuci spre zări necunoscute și păstrăm în cute adânci dorul întoarcerii.” / I. / … →
Amurgul mi-e o carte-mpodobită / cu scoarțe de mătasă, purpurii; / desfac încet lăcata aurită, … →