Amurg de toamnă violet…
Doi plopi, în fund, apar în siluete
– Apostoli în odăjdii violete –
Orașul e tot violet.
Amurg de toamnă violet…
Pe drum e-o lume leneșă, cochetă;
Mulțimea toată pare violetă,
Orașul tot e violet.
Amurg de toamnă violet…
Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete;
Străbunii trec în pâlcuri violete,
Orașul tot e violet.
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă de toamnă crepusculară, unde orașul și elementele din jur sunt învăluite într-o nuanță violetă. Această culoare creează o atmosferă melancolică și misterioasă, evocând imagini ale trecutului și ale unor figuri istorice.