Ion Caraion – Slobodă și Dusă
Slobodă și dusăDe toate potecile spre toateAbisurileDispariție eternă.Pântecul tău e dulce și pielea ta sărată.Arbore de naufragii
Versuri corectate și adnotate
Slobodă și dusăDe toate potecile spre toateAbisurileDispariție eternă.Pântecul tău e dulce și pielea ta sărată.Arbore de naufragii
De mâine-ncolo – abisul…Ei, ce?! Au nins pe apenadirile-agoniei.O, totu-o fi aproape,aproape ca sentința…Umbra-și târî zdrobităsemințele pe trepte.Ce scară nu imită(genunchii zării-s putrezi)în sinea sa, o targă?Cei triști, ei știu să aștepte.Cei orbi, ei știu să meargă.
Mă bat cu pietre singur ca pe-o apăde peste care-aduc amurguri corbii.Eu, mortul vostru, m-alungam din groapăși – uimire – am pus în ploșnițele vorbii.Sorbind abis, alene, idiotul(nămeți de mâl pătulele umplură)din când în când își râcâie cu cotulvăzduhului, singurătatea pură.
Sunt piatra care se rostogolește.Am fost la bâlciul prorocirilor șim-am tăvălit prin iarba dresorilor de vorbe.Știu durerea din ochiiîntorși ca să-și mănânce lacrimile.Apa s-a mai zbenguit printre păstrăvi.Vântul a mai zăbovit pe la porți.Te întorci în tine.Te închizi în morți.Ești piatra care se rostogolește.
Stă pânza-ți diafană ca o razăPe-un ram ce pe prăpastie se-nclină,Iar noaptea prinde-n ea o bură finăPe care dimineața o perlează.Trăiești plutind în legănare linăPe hăul ce sub tine surd vibrează;Când vraja tainei lui te-ncătușează,Îți torci un fir ca firul de lumină.Și te cobori în adâncimea vagă..Dar dorul ramului din nou te-avântăPe firul tors din … Citește mai mult
Înrădăcinat adânc,Și-acum îi pot simți durerea: a furat din pulbereaAltor aripi ca să crească strâmb, o regină rătăcită pe carâmbUrcând ușor pe picior, fericită-n ateismul ei orb;Crapă carapace a lumina și trimite primul gând în exterior.Și e cald, se întoarce vioi povestind cum sus cântă viori,Și e beat, dansează nebun povestind pe ascuns despre drum.Iar … Citește mai mult
Ochii tăi albaștri ca de safirMă fac să respir iarIubirea, care mă face să tresarDe bucurie când te văd..Mă uit în ochii tăi,Văzând cum marea se năpustește din tine.Ce face să mă scufund în Abis,Ca frumoasa Atlantida, în neant.Ochii tăi, sunt poarta de ieșire..Din Infernul lui Dantes,Ce-și caută iubirea BeatricesRapită de Întuneric.Ochii tăi,Neprețuiți..Îmi înlocuiesc plumbul … Citește mai mult
Dă-mi un vis, vis, dă-mi un vis!Dă-mi un vis ce nu m-arunca-n abis!Dă-mi un vis, vis, dă-mi un vis!Dă-mi un vis ce nu m-arunca-n abis!Dă-mi un vis, vis, dă-mi un vis!Dă-mi un vis ce nu m-arunca-n abis!Dă-mi un vis, vis, dă-mi un vis!Dă-mi un vis ce nu m-arunca-n abis! Wow!Deschid frigiderul, ajung direct în piață,Iau … Citește mai mult
Știi tu că dacă te-am văzut,În lunga ta privireAm înecat al meu trecut? Știi tu că dacă te-am văzut,C-o singură zâmbireȘi m-ai scăpat și m-ai pierdut? Știi tu că dacă m-ai scăpatDe-abisul vieții mele,În alt abis m-ai cufundat? Știi tu că dacă m-ai scăpat,Să sufăr orice releȘi să trăiesc m-ai condamnat?
aZr:.Dacă totul printre viață dintr-o urmă de disprețÎnseamnă mai e puțin să clădesc ceva mărețStau și mă gândesc, cu toate că n-am timpDacă eu nu simt nimic de ce să mă schimb.Tactic combat problema, deși nu ține de mine7 din 7 zile, fac rău ca să-mi fie bineCă sunt doar un păpușar, fără amintiri concreteAm … Citește mai mult