Ochii tăi albaștri ca de safir
Mă fac să respir iar
Iubirea, care mă face să tresar
De bucurie când te văd..
Mă uit în ochii tăi,
Văzând cum marea se năpustește din tine.
Ce face să mă scufund în Abis,
Ca frumoasa Atlantida, în neant.
Ochii tăi, sunt poarta de ieșire..
Din Infernul lui Dantes,
Ce-și caută iubirea Beatrices
Rapită de Întuneric.
Ochii tăi,
Neprețuiți..
Îmi înlocuiesc plumbul cenușiu
Cu inima, de mult pierdută..
Sensul versurilor
Piesa descrie puterea salvatoare a iubirii, simbolizată prin ochii persoanei iubite. Acești ochi sunt văzuți ca o poartă de scăpare din întuneric și o sursă de renaștere emoțională, înlocuind durerea cu speranță și vitalitate.