Fantastic joacă rândunici zglobii
În cerul plin de umbră și lumină,
Și-i liniște adâncă în grădină,
Sub piersicii cu flori trandafirii..
Cu brațele sub cap, ce bine mi-i
Cum stau așa, în liniștea divină:
Pământu-i cald și cheamă la hodină,
Întocmai ca o mamă pe copii..
Pământ, bătrână gazdă primitoare
A tuturor trudiților din lume,
Ce bun ești tu în zilele cu soare!.
Tu-i hodinești, i-adormi, îi legeni lin
La sânul tău, și nu-i întrebi de nume,
Nici unde merg, și nici de unde vin..
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de liniște profundă și odihnă în mijlocul naturii. Vorbitorul se simte în pace și confortabil, comparând pământul cu o mamă care îi primește pe toți cei obosiți.