Versuri corectate și adnotate
E noapte; la micuța casă,Fereastra licăre-n lumină.Vezi fețe vesele la masă:Ei povestesc glumind și-nchină.Tu, singur, te strecori prin ceațăȘi-arunci privirea cu sfială:Te-apucă dor de-o altă viață,De liniște patriarhală.În vis, te-apropii de fereastră,Și numa-n vis le tulburi pragul:„Primiți, primiți la vatra voastrăSă hodinească și pribeagul…”
Cu părul nins, cu ochii miciȘi calzi de duioșie,Aieve parc-o văd aiciIcoana firavei buniciDin frageda-mi pruncie.Torcea, torcea, fus după fus.Din zori și până-n seară;Cu furca-n brâu, cu gândul dus,Era frumoasă de nespusÎn portu-i de la țară.Căta la noi așa de blând,Senină și tăcută;Doar suspina din când în cândLa amintirea vreunui gândDin viața ei trecută.De câte … Citește mai mult
Când l-a zărit venea în susDin răsărit, ea din apusDe nu mă-nșel era-n aprilie,Copil și el, și ea copil.Cum s-au văzut, cum și-au zâmbitDragi și-au căzut și s-au iubitȘi-au hoinărit în jos și-n sus.Spre răsărit și spre apus.Dar ceasul cel fatal veniEa râse, el îngălbeni.S-au despărțit și ea s-a dusSpre răsărit, el spre apus.S-au despărțit … Citește mai mult
O grădină îngeri meșteriZugrăvit-au la fereastră,Și e frig în casa noastră,Ca subt bolta unei peșteriDormi, copile, dormi!. Vântul în ogeac suspină,Miscă-ntruna clampa ușii;Amorțit-au greierușiiSub căușul de făină –Dormi, copile, dormi!. Ce ridici mânuța mică?..Fulgii albi de nea se scutur:Peste cap îți zboară-un flutur,Ciripește-o rândunică..Dormi, copile, dormi!
Aș vrea să cânt, să-mbrac în mândre rimeNorocul rar ce-n cântec nu încape,Că nu e vers pe lume să-l exprime,Ci ca-ntr-un murmur nesfârșit de apeCe se revarsă-n valuri de-armonie,Din mii de glasuri ce-l vrăjesc de-aproape.Sărmanul suflet cearcă, și nu știeCe ton să prindă, ce cuvânt s-aleagă,Căci toate-l cheamă, -l strigă și-l îmbie.Iar eu stau mut, … Citește mai mult
Porneşte-n zvon de zurgălăiVuind caleasca boierească,Dănciugii goi s-alungă droaie,Boierul strigă din calească: Hei! cine vrea această pungă?Voinicul ăla s-o ajungă!.O goană de ogari, nebună,Toţi se reped, că toţi o vor.Dând chiot, surugiul mână,Clăbuci fac armăsarii-n zbor;Şi urlă haita ţigăneascăPrin nori de praf, după calească.S-apuce-ntâi toţi vor odată,Se zbuciumă, se îmbrâncesc;Se-ncinge-o luptă desperată,Şi cad, şi se … Citește mai mult
O, tu, cea mai frumoasă dintre zâne,Cu tot alaiul tău de bucurii,Toți te-așteptăm cu-atâta dor să vii:Dar nimeni, nimeni mai cu dor ca mine!Și ce-mi aduci tu, care pe câmpiiPui flori, și cerului dai zări senine,Și cântec lucitor, și unde lineIzvorului, ce daruri tu-mi îmbii?Ce vis cerca-va de isnov s-alințeUn suflet amăgit de-atâtea ori?O, dac-aș … Citește mai mult
Ți-aduci aminte de grădina morții?Era-n amurg, când ziua se îngânăCu noaptea, și, ținându-ne de mână,Lăsasem pașii noștri-n voia sorții.Mergeam domol, vorbind în taină, pânăNe-am pomenit deodată-n fața porții,Și-ntrarăm în lăcașul unde morțiiDorm înfrățiți de veșnica stăpână.Amețitor plutea-n răcoarea seriiMireasma florilor de pe morminte,Și pătrundea ființa noastră-ntreagă.Înfiorați de farmecul tăcerii.Tăceam și noi.. Mai ții tu încă … Citește mai mult
Tu, singuratică și-albastră,Rătăcitoare-n infinit,La ce mă chemi necontenitAcolo-n colțul de fereastră,Să te ador înmărmurit?..Și spune-mi ce-nrudită vrajăȘi ce îndepărtat misterMă face pururi să te cerDeasupra capului de strajă,Stea singuratică pe cer?..
Trei vagabonzi la poarta-mi vin;Artiști – o mică trupă:Copiii după ei se ținȘi câinii dau să-i rupă.Sunt doi micuți, e mama lor;Ea, cu flașneta-n spate.E-o zi de toamnă, pic de nor,Dar cât de triste-s toate!Cu ochii duși, ca-n extaz,Ea cântă, și ei joacă,Îi cade părul pe obrazȘi praful o îneacă.Ei joacă, sar și se-nvârtesc,Împiedicați în … Citește mai mult