Cucerit-am lumea toată
împrejuru-mi, ca o roată:
de la Negrii cu nas bont
la Barbarii cei din Pont.
Spintecat-am cu cuțitul
zorile și asfințitul
și pământului supus
osie de-argint m-am pus.
La Sodoma și Gomora
strâns-am scrumul tuturora
și m-am întrebat smerit:
ce mai am de cucerit?
Azi, în urne funerare,
am văzut cu-nfiorare
că mai am să cuceresc
Ierusalimul ceresc.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema cuceririi, nu doar a lumii fizice, ci și a celei spirituale. Naratorul, după ce a cucerit lumea cunoscută, se întreabă ce mai are de cucerit și realizează că următoarea frontieră este cea a spiritului, simbolizată de Ierusalimul ceresc.