N-a fost pe lume loc mai nisipos
Nici faraon mai crud și mai solemn.
Dar unii
Multă vreme
au crezut.
Lor –
Celor nu prea mulți și-mbujorați
De confortabil exultanta
senzație-a-nălțării către vârf
Li se părea că văd o nouă lume
Născându-se din ultimul răsuflet
Al muribunzilor
– pe care îl grăbeau.
Și astfel
Multă vreme
au crezut.
Așa s-a proțăpit spre cerul mânios
Această reședință destinată
Furnicii – bunker împotriva scârbei
Lut cimentat și cu salivă de poeți.
Acestora le-au mai rămas trei lucruri:.
Unii să cadă în genunchi
Alții să-ncalece pe rîsu-plînsu.
Al treilea lucru
Îl cunosc ei foarte bine –
Dar vor să-l uite vor să-l uite.
Nădăjduind că-l vom uita și noi.
1988
Sensul versurilor
Piesa descrie construirea unei piramide ca simbol al puterii și ambiției, dar cu prețul sacrificiului și suferinței. Cei care cred în măreția proiectului ignoră costurile umane, sperând că posteritatea le va valida eforturile.