Prietenul nostru, Poetul,
Abia după ce i se împodobi fruntea cu lauri
Observă
Că masa la care scrisese o viață întreagă
Miroase a rășină de brad.
Fu cuprins de-o adâncă tristețe –
Dacă observa cu puțin mai devreme,
Poate prindea un dram de răgaz
Să-i dedice și bradului câteva versuri.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul unui poet care, după o viață dedicată scrisului, realizează că nu a apreciat și imortalizat în versuri frumusețea simplă a naturii, concretizată în mirosul de rășină al mesei sale de lucru. Poetul simte tristețe pentru ocazia pierdută de a dedica versuri bradului.