Zidește-mi, Doamne,
Visele,
pe fruntea plină
de sudoarea Adevărului Absolut,
al Iubirii,
și-apoi lasă-mă să ard
în Inima de Jar,
a Simțămintelor,
împreună cu ea,
până când voi uita de Timpul
Păcatelor Originare,
pe care le voi îmbrățișa
într-un Dans frenetic,
amețindu-le,
pentru a da la o parte
toate Iluziile Vieții și Morții,
care le înveșmântă
în Ringul de Dans al Suferinței,
Rămânând doar eu și cu Tine, Doamne,
ca să te pot întreba
care este rostul Alienării Singurătății,
ce ni se prelinge prin venele
Non-Sensurilor Existenței?
Sensul versurilor
Piesa explorează căutarea sensului vieții și a adevărului absolut prin suferință și renunțare la iluzii. Este o rugăciune adresată divinității pentru a înțelege rostul alienării și singurătății în existență.