Și cum am putea să cântăm?
Cu un picior străin peste inimă,
Printre morții abandonați pe străzi,
Pe iarba tare de gheață, să se plângă
De miei de copii, cu țipete negre,
A mamei care a mers să-și întâlnească fiul
Răstignit pe polul telegrafic?
La frunzele sălbatice, prin vot,
Coarnele noastre erau și ele agățate,
Se mișcau ușor spre vântul trist.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea profundă și disperarea într-o lume marcată de moarte și suferință. Vorbește despre pierderea inocenței și despre imposibilitatea de a găsi bucurie într-un astfel de context.