Te găsesc în fericitele escale,
în soarta noastră,
acum exhumată
aproape încălzită de o nouă bucurie,
grația amară de a trăi fără vărsare la mare.
Drumuri virgine oscilează
răcorite de fluvii în somn.
Și sunt încă risipitorul care ascultă
din tăcere numele propriu
când morții cheamă.
Și este moarte
un spațiu în inimă.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema morții și a vieții, reflectând asupra fragilității existenței și a amintirilor care persistă. Vorbitorul se simte conectat cu trecutul și cu cei care au plecat, găsind un spațiu al morții în propria inimă.