Releveu – Trei Boabe de Cafea / Mustrările Unei Conștiințe, Ep. 5 (Beatu’ Lu’ Franț)

?, să aduc filme cu sacul
Tabac nu se fumează, dar se fumează mult ca dracul
Coborâ seara peste seara mari, se aprind brichete
Când soarele era apus, parcă răpus de baionete
? 5 tic-tac-uri, cunoscătorii știu mirosul
Vorba multă, energie, îmbină util cu frumosul
Se pierde starea în mare, visează răsăritul la Atena
Și pentru mai multe filme înghite un gram jumate de mecenă
Mișcare proastă. S-a trezit înconjurat de iele
Ies ușor din corpul lui și ajunge printre stele
Halucinează. Privește sinele nedumerit
Ce-or să spună ai lui acum când or să afle c-a murit
Uită curând de tripul ăsta, atinge luna, ies scântei
N-am apucat să-mi cânt povestea, vreau înapoi printre ai mei
E tras de-o mână înapoi, trezit de un amic ce-l zgâlțâia
Ce avea în pahar? cu cola, ești pe mâini bune, ia și bea.
Ți-a scris povești să stai când aprindea ultimul pai
Iubea furtuni de mai cu miros de mucegai
Privea tăcut apusul visând drumul către rai
Ce aștepta ultimul tren într-o stație de tramvai
x2.
Vede sunete colorate, cel mai lucid inconștient
Ies afară rând pe rând demoni din subconștient
Îi ia 3 zile să-și revină, se trezește violent
Parcă a trăit pe propria piele ce s-a întâmplat în Nazaret
A scris descrisul, printre altruiste evazive
A plâns după? , a înțeles tardiv naive
Un autoportret ce nu mai are loc pe propria pânză
Își neagă propria viață și își roagă dreptul la revanșă
De mult în branșă, scăldat în fum de plante și tutun
A fost luat de prost, acum tot ce scrie e luat de bun
Începe viața, a murit pentru a renaște
E 2011, are 23 și creierii vraiste
A vindecat inimi, a bandajat cuvinte frânte
Citind pe cute în frunte ce avea să i se întâmple
A luat cel mai ascuțit vis să dea cursivitate legendei
Și l-a ucis pe Mircea la pagina 3 a agendei.
Ți-a scris povești să stai când aprindea ultimul pai
Iubea furtuni de mai cu miros de mucegai
Privea tăcut apusul visând drumul către rai
Ce aștepta ultimul tren într-o stație de tramvai

Sensul versurilor

Piesa descrie o călătorie printr-o stare alterată de conștiință, posibil indusă de substanțe, și confruntarea cu sinele. Personajul trece printr-o experiență aproape mistică, moare simbolic și renaște, cu o nouă perspectivă asupra vieții și a artei sale.

Lasă un comentariu