Un fluture aproape de sol,
ce atentă-i natura,
se mândrește cu țesătura
hainei sale de zbor.
Un altul se-nchide-ntr-o floare
pe care-o respiră:
nu-i clipa cântării din liră
ci-i cânt de culoare.
Cel cu aripi albastre
ușor baletând
e o scrisoare de dragoste
citită de vânt.
Sensul versurilor
Piesa celebrează frumusețea delicată a naturii, surprinzând imagini poetice ale fluturilor și ale interacțiunii lor cu mediul înconjurător. Versurile transmit un sentiment de admirație și contemplare asupra minunilor simple ale vieții.