Primesc numai ce mâinile tale darnic îmi dau.
Nimic mai mult nu cer!
Da, da, te ştiu eu, cerşetor umil, tu ceri toată averea unui suflet!
Dacă ţi-a mai rămas vreo floare stingheră pentru mine o voi purta în inimă
De vor fi spini în ea?
Am să-i îndur!
Da, da, te ştiu eu cerşetor umil, tu ceri toată averea unui suflet!
O dată, doar o dată, de ce ţi-ai ridica spre mine ochii plini de
Preaiubire, viaţa mi s-ar înmiresma până dincolo de moarte!
Dar dacă vor avea atunci numai venin în privire?
Le voi îngădui să-mi străpungă inima!
Da, da, te ştiu eu cerşetor umil, tu ceri toată averea unui suflet!
Sensul versurilor
Piesa exprimă o iubire profundă și devotată, în care naratorul este dispus să accepte atât bucuria, cât și suferința oferită de persoana iubită. Este un act de dăruire totală, chiar și în fața posibilității de a fi rănit.