Text: Philippe de Thaün / Şerban Foarţă / Andrei Ujică
(în franceza veche şi română).
Monoceros est beste,
un cor at en la teste.
Pur ço issi at nun,
de bouquet at façon.
Par une pulcele est prise,
or oyez en quelle guise.
De o copilă e prins,
Inorogul prinţ,
De o copilă e prins,
Licornul prinţ.
Ea cu sânii în floare şi dulce,
mi-l adastă ca pe un stăpân.
El aleargă-ntr-un suflet să-şi culce,
mândrul cap pe-al ei galeş sân.
Capu-n poala ei bine nu-şi pune,
că-mi adoarme ca un prunc.
Vânătorul atunci îl răpune,
mi-l răpune în veşted crâng.
Aşa-i ucis în somn,
Inorogul domn!
Aşa-i ucis în somn,
Licornul domn!.
En son devan se dort
issi vient a sa mort.
En son devan se dort
issi vient a sa mort.
Sensul versurilor
Piesa descrie soarta tragică a inorogului, o creatură mitologică, care este atras de inocența unei fecioare și, adormind în poala ei, devine vulnerabil și este ucis de vânători. Metaforic, ilustrează pierderea inocenței și vulnerabilitatea în fața trădării.