Știu bine că nu mă înșeală educația estetică:
acolo pe cerul întunecat al dulapului
păianjeni foarte somnoroși scârbe păroase
citesc ziare vechi două-trei le-ajung
pentru-o noapte din atâta trudă numai
ies fire plase viclene sau pânze acoperind
ultimul strop de lumină furișată
în cearcănul îngerului de ghips de fapt
singura ființă vie printre atâția morți
care totuși umblă fac mulți copii
și mănâncă fructe ieftine
Sensul versurilor
Piesa descrie un univers sufocant, dominat de decădere și moarte, unde chiar și îngerii sunt reduși la statui de ghips. Păianjenii somnoroși simbolizează o existență stagnantă și apăsătoare, hrănindu-se cu trecutul și acoperind orice urmă de lumină.