A nins bogat și totu-n jurul meu
e alb ca dinții ei.
Mai suflete al meu, ce vrei?
Voi, ochi ai mei,
voi ce vedeți în albul de zăpadă,
ce, viscolit, continuă să cadă
și vă îngheață lacrimi în bărbie?
Noi nu vedem nimic;
dar din stihie
ne-nțeapă-atâta alb, că vedem negru.
Sensul versurilor
Piesa descrie un peisaj hibernal alb și rece, care declanșează sentimente de tristețe și disperare. Albul zăpezii devine copleșitor, transformându-se într-o senzație negativă.